Scolile de soferi, o afacere de 690.000 de euro
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Scolile de soferi, o afacere de 690.000 de euro

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    690.000 de euro. Adica 26 miliarde de euro. Aceasta este suma care s-a invirtit anul trecut pe piata scolilor auto. Cifrele lor de afaceri inregistrate variaza intre sapte miliarde si 65 de milioane de lei. Patronii acestora sustin ca o astfel de afacere este la limita. "Reusesti ca pina la finele anului sa iti acoperi investitile facute", a declarat patronul unei scoli. Asa se explica de ce o parte dintre ele au incheiat anul cu profit zero. In momentul de fata exista o oferta diversificata cu privire la tipul de masina pentru care poti opta sa iti faci scoala. Pentru a obtine permisul de conducere taxele variaza intre 3,8 milioane si 6 milioane in functie de marca masinii alese. Gradul de promovabilitate de la primul examen se situeaza intre 50-60%. Potrivit Autoritatii Rutiere Romane (ARR) la momentul actual exista 30 de scoli de soferi in judet dintre care cele mai cautate sint: Bras, Auto Popa, Automobilistul, Auto Sport, Setar, Auto Jordache, Marvio (Pascani), Giv Complex (Pascani). Dintre acestea foarte putine au depus bilanturile la fisc. Incasarile lor totalizau in 2003 in jur de 26 miliarde de lei.
    "Nu este o afacere rentabila"
    Majoritatea patronilor intervievati au declarat ca a avea o scoala auto nu inseamna in mod automat ca vei avea si un profit urias. "Nu este o afacere rentabila, ci e chiar la limita. Reusesti sa scoti cit ai investit sau poate un pic peste. Pentru ca o scoala auto sa devina rentabila ar insemna ca trebuie sa ridicam pretul de scolarizare, iar in acest mod ne-am pierde clientii. Profitul pe care il obtinem lunar per masina este de un milion jumatate", a declarat directorul Bras, Irinel Nica. Scoala auto Bras lucreaza cu cinci masini marca Renault si cu o singura serie de viitori soferi, pe luna (o serie cuprinde intre 20-40 de cursanti la aceasta scoala). Gradul de promovabilitate al acestei scoli este de 60%, potrivit declaratiilor lui Nica. Firma Bras, ce are ca obiect de activitate si comertul cu vehicule auto, a obtinut anul trecut o cifra de afaceri de peste 57 de miliarde, dar din aceasta doar 5% revine scolii de soferi cu acelasi nume, adica 2.850.000 de lei. Automobilistul este scola de soferi care a obtinut una din cele mai mari cifre de afaceri pe anul trecut, respectiv de peste sase miliarde de lei. Aceasta si datorita faptului ca organizeaza cursuri pentru toate categoriile (A,B,C,D). Pentru cele treizeci de ore cit dureaza un curs pentru obtinerea carnetului de categoria B, pretul standard la aceasta scoala este de 2.800.000 de lei la care se adauga cei doi litri de benzina pe care trebuie sa ii plateasca pentru fiecare ora parcursa. "Scoala noastra este a treia pe tara ca grad de promovabilitate de 70%. Afacerea este profitabila in masura in care stii sa iti respecti clientul", afirma unul din sefii acestei firme.
    Scolile din Pascani merg mai bine ca cele din Iasi
    O alta scoala cautata este Auto Popa care a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 1,3 miliarde de lei. "Noi avem in medie de doua serii pe luna. Prima jumatate a acestui an a fost mai profitabila cam cu 15% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut", a precizat directorul scolii, Ilie Popa. Si Setar a obtinut o cifra de afaceri de peste 1,2 miliarde de lei. "Incasarile au crescut cu 20-30% fata de prima jumatate a anului trecut, caci acum avem cinci masini aflate in dispozitiv, printre care si un Chevrolet. Rata de promovabilitate de la primul examen este de 50%", a adaugat Realda Arama, managerul scolii. In Pascani, scolile de soferi se afla pe picior de egalitate cu cele din Iasi din punct de vedere al cifrei de afaceri. Astfel Marvio SRL a obtinut o cifra de afaceri de peste 7 miliarde de lei si un profit de peste un miliard. Iar Giv Complex, tot din Pascani, a incasat 1,6 de miliarde pe tot anul 2003 cu un profit de sapte milioane de lei. Desi cifrele de afaceri prezentate sint de ordinul miliardelor, profitul net obtinut de scolile de soferi este unul destul de mic. Acesta este motivul pentru care exista si scoli care la sfirsitul anului 2003 nu au inregistrat profit (Auto Popa, Soferul Amator, Raliul). (Ada GRaJDEANU)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.