Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Stimularea exporturilor - o promisiune neonorata de toate guvernarile post-decembriste

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Relansarea exporturilor romanesti a fost anuntata ca o prioritate de catre toate guvernarile post-decembriste dar, in ciuda promisiunilor facute, masurile adoptate au fost insuficiente si cu efecte limitate.
    Romania se situeaza pe ultimul loc in rindul tarilor aflate in tranzitie din punct de vedere al stimulentelor acordate pentru export, afirma expertii Institutului de Economie Mondiala din Bucuresti.
    La inceputul anului trecut, Consiliul Consultativ al Presedintelui Romaniei pe probleme de comert exterior si cooperare economica internationala anunta ca va propune Guvernului un program de masuri in vederea stimularii si promovarii exportului. Intre acestea se numarau crearea unui Fond de finantare, creditare si garantare a exporturilor pe termen mijlociu si lung, prin alocatii bugetare, finantari de la BNR, FPS, banci si organisme internationale; infiintarea unei banci de investitii care sa sprijine dezvoltarea capacitatilor de productie pentru export, cu surse de la FPS, banci si organisme internationale, precum si de pe piata de capital interna si externa.
    In urma aplicarii masurilor, ar putea rezulta o crestere a volumului de export cu circa 30% pina in anul 2000 si chiar dublarea acestuia pina in 2005, apreciau, la vremea respectiva, initiatorii programului de masuri.
    La fel ca si in anii anteriori, in 1998, problema stimularii exporturilor risca sa ramina un obiectiv fara transpunere in practica. Programul economic al noii echipe guvernamentale limiteaza angajamentele de stimulare a exporturilor la capitalizarea Eximbank, iar exportatori si-au exprimat retinerea fata de promisiunile premierului Radu Vasile, inca de la lansarea publica a acestora.
    Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR) afirma, referitor la capitalizarea Eximbank, ca aceasta este "o masura izolata care nu poate aduce efectele scontate daca nu este insotita si de alte facilitati, de natura fiscala, vamala si bancara".
    ANEIR va inainta Guvernului, in cel mai scurt timp, un proiect de lege privind acordarea de facilitati pentru exporturi. Acesta stipuleaza acordarea de garantii pentru acoperirea riscurilor comerciale si politice ale exportatorilor, a unor stimulente de natura financiara si fiscala pentru producatorii de marfuri destinate exportului, acordarea de subventii de natura indirecta, crearea unui Fond Special pentru Comertul Exterior. Asociatia va solicita revenirea la masura reducerii cu 50% a impozitului pe profitul realizat de firmele producatoare de marfuri pentru export, reducerea taxelor vamale pentru materiile prime nerealizabile in tara si destinate fabricarii unor marfuri pentru export, asigurarea de finantare in valuta, in conditii acceptabile, pentru realizarea productiei de export.
    In absenta acestor masuri, apreciaza exportatorii, 1998 va fi anul in care exporturile vor cunoaste cea mai accentuata prabusire.
    Cel mai ridicat volum al exporturilor Romaniei, de peste 11 miliarde dolari, a fost inregistrat in 1988, iar cel mai accentuat deficit comercial - de peste 3,4 miliarde dolari - in 1990. Cu exceptia anului 1994, cind valoarea deficitul comercial a fost de 411 milioane dolari, in restul perioadei de dupa 1990 balanta comerciala externa a Romaniei a inregistrat solduri negative care au depasit un miliard dolari pe an.
    In 1997, exporturile Romaniei au insumat peste 8,4 miliarde dolari, iar importurile 11,2 miliarde dolari, deficitul comercial fiind de 2,8 miliarde dolari. Mai mult de jumatate din marfurile exportate de Romania sint reprezentate de metale comune si articole din acestea, materii textile, masini, aparate si echipamente electrice.
    Spre comparatie, Ungaria a exportat, in 1997, marfuri in valoare de peste 19 miliarde dolari, ceea ce reprezinta o crestere cu 21,4% fata de 1996, deficitul comercial cifrindu-se la 2,03 miliarde dolari. Exporturile Poloniei, in perioada ianuarie-noiembrie 1997, au fost de 24,6 miliarde dolari, in crestere cu 12,1% fata de 1996, deficitul comercial fiind de 10 miliarde dolari. Comertul exterior al Cehiei a inregistrat un deficit de aproximativ 4 miliarde dolari, insa exporturile au crescut, anul trecut, cu 20,2%, in timp ce cresterea importurilor nu a fost mai mare de 13,7%.
    Prin aderarea, in iulie 1997, la Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA), Romania a sperat ca va recuceri segmentele de piata pierdute, in ultimii ani, in tarile membre ale acordului. Participarea la aceasta zona de comert liber asigura producatorilor si exportatorilor romani conditii mai bune de acces pe pietele tarilor central-europene (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), anulind handicapul taxelor vamale la unele produse de interes, taxe care fusesera deja reduse sau eliminate intre tarile care au constituit aceasta zona de comert liber. Aria de cuprindere a acordului o constituie comertul cu produse industriale, in totalitatea sa, precum si o mare parte a comertului cu produse agricole. Urmare a incheierii acordului, exporturile Romaniei catre tarile CEFTA au crescut, in perioada iulie-noiembrie 1997, cu aproape 16%, iar importurile cu circa 14%.
    Principalele tari partenere ale Romaniei in comertul exterior ramin Germania, Italia, Franta, Turcia, SUA, Federatia Rusa si Republica Coreea. (Iulian Bortos)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri