Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Alexandru CALINESCU - PRIM PLAN - Intelectualii, pacea si razboiul

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Nu stiu cine isi mai aduce aminte la noi de Wolf Biermann. Poet si cintaret non-conformist, comparat cu rusul Visotki, a fost expulzat din Germania comunista in 1976. S-a socotit intotdeauna un om de stinga si nu a ezitat sa-si exprime convingerile. A publicat recent, in saptaminalul Der Spiegel, un text in care isi declara stupefactia in fata manifestarilor anti-americane si a protestelor contra unei interventii militare in Irak. Avem a face, scrie el, cu un fel de "national-pacifism" ale carui efecte pot fi foarte grave. ?si aminteste ca, in 1943, aflindu-se la Hamburg, mama sa astepta bombardamentele britanice cu speranta si incredere, intrucit era singura sansa de a stopa nebunia lui Hitler.
    Biermann nu e singurul dintre fostii mari dizidenti din Europa de est care afirma aceasta pozitie. Favorabili interventiei anglo-americane in Irak sint si cehul Vaclav Havel, polonezul Adam Michnik, ungurul Gy?rky Konrad, sociolog si romancier. "Noi, fostii dizidenti, declara Konrad, vrem ca pe glob sa fie cit mai putini dictatori". El adauga ca nu impartaseste opinia atit de frecventa conform careia este imposibila democratizarea tarilor musulmane. Si in 1989, aminteste Konrad, multe voci se declarau sceptice in ce priveste posibilitatea instaurarii unor regimuri democratice in statele Europei rasaritene.
    Si in Franta, intelectuali, scriitori si artisti au lansat un apel in favoarea interventiei in Irak. Printre ei - filosoful Andr? Glucksmann, scriitorul Pascal Bruckner, cineastul Romain Goupil. Li s-au alaturat filosoful Alain Finkielkrant si Bernard Kouchner, binecunoscutul medic si om politic. Ei reamintesc ca ONU s-a dovedit incapabila, in repetate rinduri, sa rezolve situatii de criza, in Cambodgia, in Vietnam, in Rwanda, in fosta Iugoslavie. Ce sens are o "axa a pacii" care se bazeaza pe identitatea de vederi dintre Franta, Rusia si China? Cum e posibil sa contribui la mentinerea statu-quo-ului in Irak? Chiar nu s-a invatat nimic din lectiile tragice ale secolului XX?
    Am citat aceste nume si aceste luari de atitudine pentru ca, in ultimele zile, citiva intelectuali si scriitori rom?ni de marca au iesit la rampa criticind vehement decizia anglo-americana de declansare a razboiului. Nu pun in cauza, fireste, dreptul lor la opinie. Ceea ce m-a mirat a fost, mai intii, foarte aproximativa, iar adesea chiar eronata, cunoastere a istoriei recente. Ei pareau sa ignore consecintele catastrofale ale pacifismului interbelic, care in fapt a dat mina libera lui Hitler si Stalin sa invadeze Cehoslovacia si Polonia, dupa care cei doi prieteni deveniti dusmani au antrenat lumea intr-un razboi devastator. La fel, imaginea despre ceea ce s-a intimplat realmente in Coreea anilor '50 si Vietnamul anilor '60-'70 este distorsionata, agresorii aparind in postura de victime. Necunoasterea istoriei se combina cu o serie intreaga de idei preconcepute, ceea ce impiedica o analiza rationala si lucida a evenimentelor.
    Trei elemente ar trebui numaidecit amintite pentru a intelege acest tip de reactii. Mai intii, e limpede ca intelectualii adopta de regula o ideologie pacifista fiindca ei se vor purtatorii de cuvint ai unei filosofii umaniste, ce respinge violenta de orice fel. Toate bune si frumoase, numai ca dictaturile, regimurile totalitare, doctrinele agresive si anti-democratice sint prea putin receptive la discursurile umaniste. ?n al doilea rind, manifestarile pacifiste de astazi vin in prelungirea uneia din cele mai uriase operatii de manipulare realizata in secolul XX, asa-zisa "miscare pentru pace" pe care a initiat-o, incurajat-o si controlat-o Uniunea Sovietica tocmai pentru a submina Occidentul democratic si pentru a masca politica de expansiune si de cucerire a noi zone de influenta. ?n sfirsit, un rol foarte important il are anti-americanismul irational si resentimentar, Statele Unite fiind de mai multa vreme (si in totala neconcordanta cu realitatile istorice) un fel de "vinovat ideal": cind nu intervin undeva, intr-un loc fierbinte de pe glob, americanilor li se reproseaza ca nu intervin, cind intervin - se protesteaza impotriva interventiei, cind o tara e saraca da vina pe lipsa de umanitate si de intelegere a americanilor, cind e bogata e suspectata de complicitate cu cercurile de pe Walt Street si asa mai departe, fara nici o logica, dar cu o inversunare demna de o cauza mai buna. Si, fiindca am ajuns la acest punct, recomand articolul lui Andrei Cornea din revista "22" de saptamina aceasta, intitulat "Pacifistii nostri dragi".
    As mai cita o fraza a lui Alexandru Paleologu, pe care o gasesc in volumul ce il omagiaza pe autorul Bunului simt ca paradox si pe care editura Polirom l-a scos zilele acestea cu titlul Nostalgia Europei: "Lucrul cel mai periculos in istoria umanitatii sint bolile percepute ca modele de sanatate si recomandate ca atare". Din nefericire, multi intelectuali, in ultima suta de ani, s-au erijat in diagnosticieni si au recomandat tratamente gresite. Iar in joc era nu numai sanatatea lor, ci a intregii comunitati umane.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    Liste electorale

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri