Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Alexandru CALINESCU - PRIM PLAN

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Cartea semnata de Rachel Mazuy reia un subiect des abordat in vremea din urma: calatoriile occidentalilor, ale francezilor in speta, in Uniunea Sovietica, mai ales in perioada interbelica. Autoarea nu se ocupa doar de intelectualii calatori pe pamint sovietic, ci de toate categoriile de turisti, cu deosebire de cei care mergeau in grupuri organizate (modalitate pe care, din ratiuni evidente, puterea sovietica o prefera si o incuraja). Pe de alta parte, cercetatoarea e interesata de toate aspectele voiajului, de la pregatirea lui pina la marturiile ce consemneaza impresiile calatorilor.
    Ma voi opri asupra unor date mai putin cunoscute, pe care Rachel Mazuy le scoate dupa o lunga si rabdatoare cercetare in arhive, inclusiv in arhive sovietice. Cum se ajungea in Uniunea Sovietica? De regula cu trenul, dar si cu vaporul ori, in cazul unor personalitati importante, cu avionul. Un institutor francez a ajuns in URSS, in 1925, cu motocicleta. In 1924, i se incredinteaza unui anume Maurice Nogues, de la Compania Franco-Rom?na, misiunea de a studia posibilitatea infiintarii unei linii aeriene comerciale intre Europa Centrala si Moscova. Nogues face o prima cursa dar proiectul e, finalmente, respins de guvernul francez. Linia va fi deservita, ulterior, de Lufthansa. Claude Blanchard, profesor universitar la Montpellier si autor de romane politiste, a scos in 1928 o carte intitulata De la Kremlin la Vatican. Europa in avion. Ajunsese in capitala URSS zburind mai intii de la Paris la Londra, de acolo la Copenhaga, apoi la Berlin, ultima etapa inainte de Moscova. Tot prin Berlin calatoresc, in 1936, Gide si Pierre Herbart incercind - zadarnic - sa-l mai prinda in viata pe Gorki.
    Grupurile organizate sint tot mai numeroase in anii '30: sindicalisti, activisti ai partidului comunist francez, dar si medici, ingineri, profesori. Oficialitatile sovietice se ocupa indeaproape de desfasurarera calatoriilor si propun, prin agentia Inturist, croaziere tentante. Moscova editeaza si un ghid, Rado, difuzat in spatiul occidental de trustul lui M?nzenberg (celebrul agent de influenta al Kremlinului). Ghidul contine precizari pretioase, cum ar fi cele legate de operatiile vamale. Astfel, calatorii nu pot intra in URSS decit cu patru obiecte de lenjerie intima de persoana, doi sosoni, o singura caciula de blana. Se mentioneaza apoi ca manuscrisele si cartile vor fi examinate la frontiera.
    A crede mai curind decit a vedea? isi intituleaza Rachel Manzuy cartea, punind un semn de intrebare al carui rost nu prea l-am inteles. Fapt este ca mare parte a marturiilor si a jurnalelor de calatorie sint favorabile regimului sovietic, mergind pina la a legitima, in numele idealului revolutionar, teroarea, munca fortata, procesele trucate etc. Ideea autoarei e ca avem a face cu oameni ale caror convingeri erau deja fixate inaintea inceperii calatoriei. Nimic nu reuseste sa le zdruncine credinta si, in definitiv, ei nu vad decit ceea ce le convine. Cum se face, totusi, ca un Gide, un Panait Istrati sau - inca din 1919-1920 - un Serge Chessin, un Ludovic Nadeau, un Robert Vaucher reusesc sa vada adevarul? Cum se explica luciditatea unora si orbirea celorlalti?
    Observind ca voiajul in Rusia sovietica are semnificatiile unui pelerinaj, Rachel Mazuy noteaza metaforele religioase si elanul mistic ce caracterizeaza relatarile calatorilor. Inca in 1919, Raymond Lefebre vorbeste de "miracol" si de puterea "credintei". Un an mai tirziu, aceiasi termeni sint folositi de Marcel Cachin, figura proeminenta a comunismului francez. In 1922, delegat la al IV-lea congres, Cachin povesteste cum, in sala de la Bolsoi, Sovietul a cintat Internationala adoptind o "atitudine cu adevarat religioasa. Te-ai fi crezut intr-un templu. E drept ca pentru ei Internationala este intr-adevar o religie".
    Vizitarea "obiectivelor" si a monumentelor (mausoleul lui Lenin, fabrici, scoli, case de copii etc.) asculta de acelasi ritual. Paul Vaillant-Couturier descrie, in extaz, cum a stat unsprezece ore in picioare in fata mausoleului lui Lenin si cum, apoi, a fraternizat cu multimea care dansa si cinta. Delegatiile de muncitori francezi sint plasate, de regula, in tribuna oficiala, alaturi de corpul diplomatic. Suzanne Cag? povesteste, euforic, desfasurarea defilarii de 1 mai, succesiunea grupurilor de muncitori in haine de lucru care aclama si le fac semne prietenesti celor de la tribuna: "Cind ma gindesc, exclama Suzanne Cage, ca trebuie sa ma intorc in nenorocita mea de tara capitalista! As ramine aici inca zece ani. Sau, de ce nu, pentru totdeauna".
    Numai ca lucrurile se pot complica in mod neasteptat. Muncitoare la o fabrica textila din Amentieres, Suzanne Cag? ajunge in URSS in 1933. Un an mai tirziu, conduce delegatia femeilor franceze care participa la sarbatorirea zilei de 8 martie. Ramine mai multa vreme si are o legatura sentimentala cu directorul unei uzine din Gorlovka. Reintoarsa la Moscova, e convocata la Internationala comunista unde i se cere sa-si oficializeze legatura cit mai repede, toate formalitatile legate de casatorie fiind in grija autoritatilor. Suzanne, care are pe cineva in Franta, refuza. Sovieticii sint nemultumiti si isi arata pe fata deceptia. Se consoleaza cu gindul ca frantuzoaica va deveni, in tara ei, o militanta de nadejde. Ce se va fi intimplat cu directorul de la Gorlovka, nu se mai stie.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri