vineri, 29.03.2024
Saptamina trecuta a incetat din viata Elena Bonner, una dintre personalitatile cele mai respectate ale dizidentei in timpul regimului sovietic, si totodata sotia celebrului fizician si militant pentru drepturile omului, Andrei Saharov. Pentru multi est-europeni, vocea si ideile ei, cunoscute mai ales gratie transmisiunilor postului Radio Europa Libera / Libertatea, au reprezentat o sursa de curaj si incredere, o dovada a faptului ca, in anumite conditii, rezistenta deschisa impotriva sistemului totalitar este posibila.
Notorietatea si respectul ce-l inconjurau pe plan international pe Andrei Saharov au complicat, indiscutabil, sarcina organelor represive sovietice. Din acest punct de vedere, anul 1975 a reprezentat un moment decisiv. Semnarea la Helsinki a Actului Final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, cu faimosul sau "cos III" ce includea internationalizarea problematicii drepturilor omului, a intarit si incurajat miscarile de protest din intregul lagar socialist (se stie foarte bine ca nici Romania nu a ramas imuna la acest proces). Apoi, foarte important, in acelasi an, Andrei Saharov primeste Premiul Nobel pentru Pace, in semn de recunoastere pentru modul in care savantul - care in trecut contribuise la dezvoltarea programului nuclear sovietic - se raporta la nevoia dezarmarii si la dimensiunea morala a stiintei si tehnologiei, precum si la conexiunile intre aceste valori si libertatile individuale.
In acest punct, se poate face o paralela cu atitudinea regimului fata de cealalta mare personalitate a dizidentei din epoca, Aleksandr Soljenitin, el insusi laureat al Premiului Nobel pentru Literatura, in 1970. Acesta decisese sa nu participe la ceremonia de la Stockholm de teama ca nu va fi lasat sa se intoarca in tara, iar in 1974 a fost arestat si expulzat din Uniunea Sovietica. In cazul lui Saharov, regimul de la Moscova alege o alta tactica: ii interzice acestuia sa iasa din tara, astfel ca Bonner va fi cea care va primi distinctia, in numele sau, la Oslo. De altfel, ea va fi nevoita sa vorbeasca (si) in numele sotului ei de-a lungul mai multor ani, intrucit in 1980 Saharov a fost arestat si trimis in exil intern in orasul Gorki, din cauza criticilor la adresa interventiei sovietice in Afganistan. Anularea pedepsei a avut loc sase ani mai tirziu si a reprezentat un moment simbolic in cadrul politicii de reforme initiate de noul lider, Mihail Gorbaciov.
Elena Bonner (nascuta Lusik Georghievna Alikhanova) face parte din categoria intelectualilor sovietici care ajung la contestarea regimului dupa o perioada - in cazul ei, destul de indelungata - de speranta si credinta in idealul comunist. Avea doar paisprezece ani atunci cind parintii sai cad victima marii epurari staliniste din 1937. Tatal sau - de origine armeana - a platit cu viata, iar mama sa (evreica) a fost condamnata la exil intern. Elena a fost martora a reabilitarii lor, dupa moartea lui Stalin, si s-a inscris ea insasi in partid in 1965. Ea participase, ca infirmiera, la operatiunile Armatei Rosii din timpul razboiului (a fost, de altfel grav ranita), iar ulterior a studiat medicina.
Momentul intrarii in Partidul Comunist sugereaza faptul ca speranta Elenei Bonner coincidea cu cea a multor intelectuali est-europeni, in acea epoca: umanizarea treptata a sistemului, pe masura ce acesta se desprindea si temporal, si politic de crimele staliniste. Semnificativ este faptul ca activitatea sa in favoarea drepturilor omului incepe chiar in acea perioada, in cadrul restrins pe care il oferea regimul. La scurt timp dupa aceea, casatoria cu Saharov avea sa o faca sa-si contopeasca agenda cu aceea a celebrului fizician. Ea a fost acuzata in presa oficiala a vremii ca l-a "influentat negativ" pe Saharov si a fost supusa unei serii nesfirsite de sicane, inclusiv dupa 1975. Insa, spre deosebire de alti militanti cu o mai mica vizibilitate externa, nu a fost inchisa. De-abia tirziu, in 1984, a fost trimisa in exil intern, alaturindu-i-se lui Saharov, la Gorki, motivul probabil fiind exasperarea autoritatilor in fata numeroaselor luari de pozitie ostile regimului. Erau insa, ultimele clipe dinaintea schimbarilor politice din Uniunea Sovietica.
Fie ca a luat partea dizidentilor inchisi sau internati fortat in spitale psihiatrice, a creatorilor supusi cenzurii, a evreilor din URSS care erau impiedicati sa emigreze in Israel, Elena Bonner a vorbit in permanenta de pe pozitia militantului inspirat de valori etice universaliste. A facut-o insa, de cele mai multe ori, in asa fel incit sa foloseasca prestigiul si autoritatea lui Saharov. Mai tirziu, dupa moartea acestuia (in decembrie 1989), Bonner a sustinut masurile de liberalizare din Uniunea Sovietica si ulterior din Rusia, dar si-a retras increderea acordata noului regim dupa interventia in Cecenia.
Concentrarea de putere in miinile lui Vladimir Putin si esecul proiectului de democratizare a Rusiei au avut in Elena Bonner un critic ferm, pina la sfirsit. Insa in Rusia de azi, spre deosebire de Uniunea Sovietica a anilor '70 sau '80, intelectualul critic are o misiune cu totul diferita, iar adaptarea la o viata publica bazata pe vointa majoritatii nu este intotdeauna posibila.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |