Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Altruismul Elenei Bonner

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Saptamina trecuta a incetat din viata Elena Bonner, una dintre personalitatile cele mai respectate ale dizidentei in timpul regimului sovietic, si totodata sotia celebrului fizician si militant pentru drepturile omului, Andrei Saharov. Pentru multi est-europeni, vocea si ideile ei, cunoscute mai ales gratie transmisiunilor postului Radio Europa Libera / Libertatea, au reprezentat o sursa de curaj si incredere, o dovada a faptului ca, in anumite conditii, rezistenta deschisa impotriva sistemului totalitar este posibila.

    Notorietatea si respectul ce-l inconjurau pe plan international pe Andrei Saharov au complicat, indiscutabil, sarcina organelor represive sovietice. Din acest punct de vedere, anul 1975 a reprezentat un moment decisiv. Semnarea la Helsinki a Actului Final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, cu faimosul sau "cos III" ce includea internationalizarea problematicii drepturilor omului, a intarit si incurajat miscarile de protest din intregul lagar socialist (se stie foarte bine ca nici Romania nu a ramas imuna la acest proces). Apoi, foarte important, in acelasi an, Andrei Saharov primeste Premiul Nobel pentru Pace, in semn de recunoastere pentru modul in care savantul - care in trecut contribuise la dezvoltarea programului nuclear sovietic - se raporta la nevoia dezarmarii si la dimensiunea morala a stiintei si tehnologiei, precum si la conexiunile intre aceste valori si libertatile individuale.

    In acest punct, se poate face o paralela cu atitudinea regimului fata de cealalta mare personalitate a dizidentei din epoca, Aleksandr Soljenitin, el insusi laureat al Premiului Nobel pentru Literatura, in 1970. Acesta decisese sa nu participe la ceremonia de la Stockholm de teama ca nu va fi lasat sa se intoarca in tara, iar in 1974 a fost arestat si expulzat din Uniunea Sovietica. In cazul lui Saharov, regimul de la Moscova alege o alta tactica: ii interzice acestuia sa iasa din tara, astfel ca Bonner va fi cea care va primi distinctia, in numele sau, la Oslo. De altfel, ea va fi nevoita sa vorbeasca (si) in numele sotului ei de-a lungul mai multor ani, intrucit in 1980 Saharov a fost arestat si trimis in exil intern in orasul Gorki, din cauza criticilor la adresa interventiei sovietice in Afganistan. Anularea pedepsei a avut loc sase ani mai tirziu si a reprezentat un moment simbolic in cadrul politicii de reforme initiate de noul lider, Mihail Gorbaciov.

    Elena Bonner (nascuta Lusik Georghievna Alikhanova) face parte din categoria intelectualilor sovietici care ajung la contestarea regimului dupa o perioada - in cazul ei, destul de indelungata - de speranta si credinta in idealul comunist. Avea doar paisprezece ani atunci cind parintii sai cad victima marii epurari staliniste din 1937. Tatal sau - de origine armeana - a platit cu viata, iar mama sa (evreica) a fost condamnata la exil intern. Elena a fost martora a reabilitarii lor, dupa moartea lui Stalin, si s-a inscris ea insasi in partid in 1965. Ea participase, ca infirmiera, la operatiunile Armatei Rosii din timpul razboiului (a fost, de altfel grav ranita), iar ulterior a studiat medicina.

    Momentul intrarii in Partidul Comunist sugereaza faptul ca speranta Elenei Bonner coincidea cu cea a multor intelectuali est-europeni, in acea epoca: umanizarea treptata a sistemului, pe masura ce acesta se desprindea si temporal, si politic de crimele staliniste. Semnificativ este faptul ca activitatea sa in favoarea drepturilor omului incepe chiar in acea perioada, in cadrul restrins pe care il oferea regimul. La scurt timp dupa aceea, casatoria cu Saharov avea sa o faca sa-si contopeasca agenda cu aceea a celebrului fizician. Ea a fost acuzata in presa oficiala a vremii ca l-a "influentat negativ" pe Saharov si a fost supusa unei serii nesfirsite de sicane, inclusiv dupa 1975. Insa, spre deosebire de alti militanti cu o mai mica vizibilitate externa, nu a fost inchisa. De-abia tirziu, in 1984, a fost trimisa in exil intern, alaturindu-i-se lui Saharov, la Gorki, motivul probabil fiind exasperarea autoritatilor in fata numeroaselor luari de pozitie ostile regimului. Erau insa, ultimele clipe dinaintea schimbarilor politice din Uniunea Sovietica.

    Fie ca a luat partea dizidentilor inchisi sau internati fortat in spitale psihiatrice, a creatorilor supusi cenzurii, a evreilor din URSS care erau impiedicati sa emigreze in Israel, Elena Bonner a vorbit in permanenta de pe pozitia militantului inspirat de valori etice universaliste. A facut-o insa, de cele mai multe ori, in asa fel incit sa foloseasca  prestigiul si autoritatea lui Saharov. Mai tirziu, dupa moartea acestuia (in decembrie 1989), Bonner a sustinut masurile de liberalizare din Uniunea Sovietica si ulterior din Rusia, dar si-a retras increderea acordata noului regim dupa interventia in Cecenia.

    Concentrarea de putere in miinile lui Vladimir Putin si esecul proiectului de democratizare a Rusiei au avut in Elena Bonner un critic ferm, pina la sfirsit. Insa in Rusia de azi, spre deosebire de Uniunea Sovietica a anilor '70 sau '80, intelectualul critic are o misiune cu totul diferita, iar adaptarea la o viata publica bazata pe vointa majoritatii nu este intotdeauna posibila.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri