Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Arbitrul planetar de la Kremlin

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    "Putin se impune drept unul dintre cistigatori dupa razboiul din Irak" titra cu citeva zile in urma "Financial Times". Ca pentru a consfinti definitiv acest statut liderul rus a prezidat de o maniera imperiala peste fastuoasele manifestari care au marcat tricentenarul Sankt Petesburgului, orasul sau natal, la care au luat parte 45 de sefi de stat si de guvern. De fapt, nu a lipsit aproape nici unul dintre "greii planetei", de la George Bush si Tony Blair la Jacques Chirac si Gerhard Schroeder. A fost o imensa operatiune de imagine si relatii publice menita in principal sa atraga interesul turistilor si presei occidentale. Un priviliegiu deloc ieftin. Factura pentru renovarea fatadelor cladirilor, refacerea pavajelor si curatarea monumentelor a costat bugetul de stat al Federatiei Ruse peste $1,3 miliarde. La care s-au adaugat inca aproape $300 milioane colectate prin donatii private, pentru renovarea Palatului Konstantin, gazda reuniunii la virf Rusia - UE, palat construit de Petru cel Mare in afara orasului ca replica la Versailles.
    Simbata trecuta, dupa o croaziera pe apele Marii Baltice, Vladimir Putin s-a alaturat pe esplanada Palatului Konstantin, liderilor tuturor celor 25 de state din Uniunea Europeana pentru o ?poza de familie?. Ca pentru a implini peste timp visul lui De Gaulle al unei comunitati europene care sa se intinda intre Atlantic si Urali. Numai ca, duminica, presedintele rus s-a intilnit, pentru o ora si jumatate, si cu George Bush. O intrevedere probabil destul de cordiala din moment ce la conferinta de presa care i-a urmat cei doi lideri s-au gratulat in repetate rinduri cu apelativul de prieten. Au fost desigur neintelegeri pe tema conflictului din Irak. Si in ceea ce priveste dezvoltarea unor arme atomice de catre Iran exista puncte de vedere diferite, desi, am fost avertizati de liderul de la Kremlin, divergentele sint mult mai mici decit se crede. Oricum, e vorba doar de neintelegeri intre prieteni. In plus, am fost anuntati ca Putin a fost invitat in septembrie in Statele Unite pentru o reuniune la virf la Camp David, ca semn neechivoc al revenirii relatiilor dintre Washington si Moscova aproape de nivelul privilegiat dinaintea conflictului din Irak.
    Acest balet abil al Rusiei intre Statele Unite si Uniunea Europeana pentru a exploata noile oportunitati deschise de falia transatlantica largita dramatic de razboiul din Irak pare sa fi devenit in prezent tactica politica preferata a Kremlinului. "Le Figaro" citeaza cercuri diplomatice care recunosc deschis, dar desigur neoficial, apriga concurenta intre Statele Unite si Uniunea Europeana pentru favorurile Rusiei. In ciuda unor declaratii conciliatorii venite in ultima vreme din partea ambelor parti dorinta unor lideri europeni de a construi o Europa unita opusa Americii mentine ranile transatlantice larg deschise. Valery Giscard d"Estaign, presedintele comisiei care elaboreaza actul constitutiv al Uniunii Europene descrie visul sau pentru Europa: "o putere politica care sa vorbeasca de la egal la egal cu celelalte mari puteri ale planetei". Nu e neaparat si punctul de vedere al altor state, intre care Marea Britanie, Polonia, Spania sau Danemarca, care doresc mai degraba o uniune de state suverane decit un superstat european, dar primul curent e unul totusi destul de raspindit.
    Pentru Rusia Europa e un spatiu interesant mai ales din punct de vedere economic. Un spatiu care absoarbe peste 50% din exporturile sale, mai ales materii prime si energie. O regiune care se bucura de o prosperitate de invidiat, chiar si PIB-ul tarilor mai mici din UE fiind comparabil cu cel de doar $350 miliarde al unei tari cu 180 milioane de locuitori. In deplin contrast, "absorbtia" valorilor democratice din lumea occidentala e o preocupare cel mult secundara pentru regimul de la Moscova care devine treptat unul tot mai autoritar. Vocile politice independente sint tot mai putine. Mass media rusa trece de asemenea prin momente grele. Atit in plan institutional - majoritatea publicatiilor si a canalelor de televiziune independente ajungind sa fie strins controlate politic, dar si in planul securitatii individuale a ziaristilor. Doar anul trecut au fost asasinati 44 de jurnalisti. Dar, ca si conflictul din Cecenia, astfel de lucruri trebuie trecute in plan secund, recomanda apasat Kremlinul. Mai mult, la reuniune Rusia - UE de zilele trecute Vladimir Putin a solicitat ferm renuntarea pina in 2007 la solicitarea vizelor de calatorie in spatiul Uniunii Europene extinse pentru cetatenii rusi. In caz contrar, a sustinut el, am mentine la nivel continental un adevarat Zid al Berlinului. Desi deschiderea granitelor Uniunii ii sperie pe oficialii europeni si nu va fi un proces usor de acceptat la Bruxelles, presedintele rus a obtinut pina la urma, in afara unor promisiuni generale pe aceasta tema, destule alte satisfactii concrete in alte domenii. In documentul final al reuniunii Cecenia a fost doar vag pomenita si numai in contextul dezideratului sprijinirii procesului politic in vederea restaurarii statului de drept in republica. S-a mers pina la a insera in documentul amintit o referire la "valorile impartasite de cele doua parti ca baza pentru crearea unor spatii comune intre Europa si Rusia". Problema este ca o astfel de viziune, altfel generoasa, are sanse mici sa reziste la proba realitatii de pe teren. Corespondentul la Sankt Petersburg al cotidianului "Le Figaro", Patrick de Saint-Exup?ry, se intreba ironic daca erau avute in vedere de aceasta descriere si "valorile" unei Ucraine ravasite de coruptie si domnia mafiei sau ale Bielorusiei aflate sub dictatura absurda a lui Lukasenko. Ajungem astfel intr-un deplin paradox, remarca jurnalistul francez. "Daca plasam de o parte europenii si de cealalta Rusia, pentru a evita neintelegerile ar trebui sa precizam daca vorbim de un vis european al Rusiei sau mai degraba de un vis rus al Europei".
    Capacitatea lui Vladimir Putin de a obtine concesii importante, fie de la UE fie de la Statele Unite, este direct proportionala cu dimensiunea fracturii transatlantice. Dorinta obsesiva a lui Chirac de a construi o Europa unita, pilotata bineinteles de catre Franta, care sa se opuna la nivel planetar Americii ofera Kremlinului nebanuite oportunitati de a obtine altadata nesperate avantaje politice si economice, cu sprijin masiv de la Paris si Berlin. Beneficiul suplimentar este ca din motive similare Washingtonul are tot interesul, la rindul sau, sa-l curteaza la fel de asiduu pe Vladimir Putin tocmai pentru a-l decupla de Bruxelles. In acest fel, exploatind cu abilitate disputele transatlantice exacerbate cu precadere de Franta, regimul de la Moscova are toate sansele sa obtina nu numai importante beneficii economice, intre care si participarea la procesul de reconstructie a Irakului, ci si liniste, sau cel mult de palide remarci critice din partea tarilor occidentale, atunci cind vine vorba de derapajele sale autoritare.
    Petru cel Mare este eroul preferat al lui Vladimir Putin. Al carei descendent politic se si considera, probabil, presedintele rus. Ca si Petru la vremea sa, Putin vrea sa transfome Rusia utilizind instrumentele pe care Occidentul le poate oferi: tehnologie si bani. Puskin a descris fondarea acum 300 de ani a Sankt Petesburgului de catre Petru cel Mare ca o fereastra deschisa de Rusia catre Europa. O fraza citata asiduu mai ales in aceste zile de figuri proeminente ale regimului de la Moscova, in frunte bineinteles cu liderul de la Kremlin. Acum 300 de ani era vorba de o deschidere vazuta insa mai degraba ca mijloc decit ca scop in sine. Pentru ca, asa cum observa recent un editorialist de la "The New York Times", mult mai putin se face referire la o alta remarca atribuita lui Petru cel Mare: "avem nevoie de Europa citeva decenii; dupa aceea ii putem intoarce spatele". Sa fie altfel de aceasta data?
    Alexandru LAZESCU
    alexandru.lazescu@ZiaruldeIasi.ro

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri