Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Artistii strazii

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Cersetorii au ajuns o lume foarte familiara
    ?n peisajul nostru cotidian. Unii s?nt exotici -
    precum femeia care, de ani de zile, coboara si
    urca neobosita si cu o promptitudine mai mare
    dec?t a tramvaiului 13 dealul din coasta
    Palatului, ?mbracata ?ntr-un parpalac roz si cu
    multe tag?rte ?n m?na. Acum vreo zece ani
    cerea, cu un rest de pudoare sociala, "o fisa",
    era ?mbracata binisor si avea buzele date cu ruj.
    Acum cere "cinci mii!". Dupa care mitraliaza
    imediat, ?n crescendo: "zece mii, cincizeci de
    mii, o suta de mii"! Sau "o bucata de p?ine,
    cozonac!". Pare cu at?t mai ciudata cresterea
    tarifului milei cu c?t o executa indiferent daca
    primeste sau nu primeste ceva...
    Altii au humor: "Da-mi si mie zece mii!", a
    cerut un barbat de la un cunoscut al meu. "N-
    am!", a raspuns el scurt. "Si eu ce spun la
    Alimentara?", a replicat cersetorul cu repros,
    smulg?nd un hohot de r?s si o bancnota
    cunoscutului meu...
    Altii s?nt agresivi: o femeie povestea ?n
    maxi-taxi ca s-a oprit l?nga un cersetor, caut?nd
    ?n poseta maruntis. "Da' ce s?nisori ai!", a t?t?it
    admirativ cersetorul, uit?ndu-i-se ?n decolteu si
    arunc?nd-o ?n plina stupoare...
    Altii replica sarcastici. "Aveti probleme?",
    am ?ntrebat-o eu pe o batr?nica arat?nd deloc a
    cersetoare, ?ntinz?ndu-i ?n acelasi timp niste
    banuti. "Da, de matematica, de rom?na!", mi-a
    raspuns ea ?n timp ce lua banii, las?ndu-ma cu
    gura cascata...
    C?te unii s?nt simpatici. De fapt, tinerii
    c?nt?nd la chitara sau vioara pe la c?te un colt,
    cu basca sau palaria sau chiar cutia viorii pusa
    jos pe trotuar pentru a primi banii trecatorilor,
    nici nu s?nt chiar cersetori, dar noi asa ?i
    percepem. S?nt niste... artisti ai strazii, foarte
    frecventi ?n strainatate, care nu fac rau nimanui,
    ba, dupa mine, dau culoare zonei ?n care c?nta.
    Ciudat, dar am vazut politisti pun?ndu-i pe fuga
    pe acestia, ?n timp ce nefericitii care-si arata tot
    felul de cioate sau rani si-ti sparg urechile cu
    litaniile lor ?si vad linistiti de treaba. O ciudatenie
    a tranzitiei...
    Pe unul dintre acesti artisti ai strazii ?l vad
    de mult "oper?nd" ?n zona pietii Nicolina. C?nta
    din fluier si e ?nsotit totdeauna de un catel. Asta
    iarna, jacheta de blugi a pustiului ?mbraca cel
    mai des pe catel, care statea nemiscat ?n
    coada, cu un scepticism ?n priviri demn de un
    filozof grec. Apoi si cipilica pustiului a aterizat
    pe capul catelului. Pe frigul cel mai teribil,
    cuplul de artisti disparea. L-am revazut de
    cur?nd, ?ntr-o formula noua. Baietelul, ?n tricou,
    sta pe treptele unui magazin; l?nga el, tot
    sceptic, dar ?mbracat cu o bluza ?nflorata si o
    palarie verde cu borurile pleostite si cu ciucure,
    sta catelul ?n coada; pe palarie, sta ciucit un pui
    de gaina, de un alb-murdar specific puilor de
    incubator. Baietelul c?nta cam afon din fluier,
    catelul ?l aproba din priviri, puiul piuie fara
    prihana, dar un pic nelinistit. ?ntr-o zi m-am oprit
    l?nga ei si am intrat ?n vorba cu micul sef al
    trupei. Am aflat ca pe el ?l cheama Andrei si ca
    e ?n clasa a sasea, pe catel Baietu' iar pe pui
    Pic. Andrei e crescut de o bunica, tata neav?nd
    iar mama lucr?nd ?n Turcia. C?stiga ?mpreuna pe
    zi "o suta-doua de mii de lei". Cu ei ?si cumpara
    haine, m?ncare, chipurile bunica nestiind ce
    face el dupa ce se ?ntoarce de la scoala. Nu,
    nu-l fugaresc oamenii, mai degraba pe ceilalti
    cersetori ?i fugaresc. Nici nu e de mirare, el e
    un artist. Ca dovada, "c?te n-ar vrea el sa se
    faca? Dar, mai ales, muzician!".
    Asa sa fie.
    Mariana CODRUT

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri