Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Artistul-cetatean. O clona

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Sa-l absolvim (nu credeti?) pe Victor Hugo de eventualul fariseism, care totusi provoca si impunea, in veacul francez, supraponderala sintagma artist-cetatean. Numai si din maruntul considerent ca geniul n-ar fi suportat fariseismul. Chiar daca noxe ale Revolutiei l-au abatut de la monarhismul sau funciar si l-au intoxicat cu sangvinele teze ale iacobinilor. Cele care, prin intirziata contaminare, aveau sa declanseze morbul revolutiei universale. Al celei rusesti, oricum. De la a carei nocivitate s-a hranit corcitura bolsevica autohtona, stopindu-i tarii, timp de jumatate de secol, evolutia organica.
    Prea lunga, nu? aceasta divagatie diacronica, pentru a ajunge la gaunosul concept de artist-cetatean, pus in practica de imbecilul activism local.
    Cit de sterp si de perfid sunau preceptele venite de la birourile propagandei (alaturi de muncitor, de taran, artistul-cetatean: activist in slujba poporului), dar si cit de profitabil erau ele preluate de... inginerii sufletelor omenesti, otrepele care au sufocat atita amar de ani scrisul si artele romanesti, defazindu-le de la canonul european.
    Dar ce-a mai ramas, in fond, din sonora gaunosenie?
    Pentru ca sucombarea dictaturii dejist-ceausiste nu a insemnat, implicit, si cea a proteinelor care au intretinut molohul. Deceniul scurs ne-a aratat, slava domnului, ce greu se vindeca multincercatul organism.
    Sa restringem, deocamdata, endoscopia la zona pe care o simtim mai apropiata preocuparilor noastre. Si sa vedem cum/ in ce fel clone ale artistului-cetatean se misca inca printre picioarele noastre. In definitiv in beneficiul buzunarelor proprii, atit de obisnuite cu simbria.
    Doua/ daca nu trei ar fi categoriile in care pot fi integrati producatorii de frumos (sa-i numim astfel, oarecum materialist), cu minima convingere ca nu dam gres in schema noastra.
    Evident, ne referim la relatia deja pomenita: artist-mediu ambiant.
    Autistul. Specie nobila/ ce se doreste cu obstinatie nobila, in sensul neraportarii. Al plasarii orgolioase intre peretii atelierului si, in consecinta, al consumarii actului creator in sine, suficient siesi. Asteptindu-se calm, neagitat-conjuctural, verdictul valorizarii, al omologarii. Sosit imediat/ sosit in timp: asta nu prea conteaza. De observat, imediat, ca specia aceasta e rarisima, daca nu chiar lipsind cu desavirsire. Sa-i semnalam totusi existenta, de ce nu, doar ca virtualitate. Cum insa si exmplarele acestea rare trebuie sa traiasca, sa manince, sa se imbrace, sa plateasca taxe, sa se distreze, e absolut necesara intretinerea unei oarecari relatii cu un public oricum predilect, dinspre care ar trebui sa vina si vitalele stipendii. Pentru ca nu pe artistul-paria il avem aici in vedere, ci pe cel prosper-civilizat, privilegiatul. Ce frumos (judecind in absurd) ar arata o istorie a artei, avindu-l doar pe acesta protagonist.
    Activistul. Clona a specimenului ce a dominat abuziv trecutul climat, individul (cu diploma de institut) stie/ simte ca doar cu bruma lui de arta nu-si poate ostoi poftele prealumesti. Si-atunci isi cauta coridoare unde ar putea evolua profitabil. Daca a pastrat (din tata-n fiu) si instinctul adaptarii, atunci va pindi momentul cind ai lui au nevoie de tovarasi de drum dintre... fauritorii de frumos si isi va pune harurile, gospodareste, in serviciul cerut. Va deveni, pur si simplu, tipicul artist-activist de partid, inregimentat pina-n maduva oaselor, ciupind gras din surse care mai de care mai dubioase, mereu pe faza in a-i strecura sub brat idolului - aflat in vizite de lucru - portretul cu zimbet Divertis sau peisajul cu pasuni voievodale. Ce deprimanta ar arata o definitiva istorie autohtona a artei structurata doar pe atare specimen! A si existat, de altfel, dar din fericire a disparut in hauri.
    Insignifiantul. Manufacturierul cunoscut doar de amici si de rudele apropiate. Consumindu-si bruma de talent intre patru pereti obscuri, intretinind o boema trista, fara pretentii de notorietate, vegetind in birfe si rautati, oricum neprofitabile. De neluat in seama.
    Final stenic: tara va reintra, sigur, in rivnitul circuit european, fracturat cindva de totalitarism dar predestinat, prin origini, sa supravietuiasca nobil.
    Iar cele trei categorii sa fie una: artistul, pur si simplu.
    Val GHEORGHIU

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri