Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Autodenunt

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Recent, a trebuit sa imi schimb pasaportul si buletinul. Experienta traita intr-un oras moldav a fost de-a dreptul traumatizanta si as prefera sa nu imi amintesc de ea. O povestesc totusi aici pentru ca, am impresia, e povestea multora dintre noi. Ceea ce ar fi trebuit sa fie o procedura birocratica banala s-a transformat intr-o mare sursa de revolta, umilinta si vinovatie. Iata de ce.
    Ca tot rom?nul, pus in garda de altii cu mai multa competenta civica, am ajuns la pasapoarte dimineata la ora sase. Circa 70 de persoane, majoritatea tarani visind la Italia, au fost mai harnice decit mine. ?ntr-un frig siberian, pe intuneric, scotind aburi ca un balaur cu zeci de capete, fioros in aparenta, dar bleg in realitate, am asteptat cu totii spasiti sa se deschida usile spre paradis. Cind s-a intimplat asta, la ora opt, s-a produs o incaierare scurta, dar crincena, in timpul careia am ars ceva etape, adica am ajuns un pic mai in fata decit imi rezervase destinul. Am primit numere de ordine si formularul magic. Dar dupa aia, dezastru: am aflat ca trebuie sa imi schimb intii buletinul, care desi era inca valabil nu mai era valabil. Cind pot sa mi-l schimb? Pai, dimineata, cind se distribuie formulare. A doua zi, am luat-o de la inceput, de data asta pentru "cartea de identitate". Am venit si mai devreme, dar nu am avut mai mult noroc. Am primit totusi formularul, spre deosebire de altii care au venit chiar degeaba. Si am inceput sa astept. Problema era ca nu inaintam deloc desi orele se scurgeau incet, dar sigur. Si nici nu era greu de aflat de ce: in birou lucra o singura persoana, iar din sfert in sfert de ora intrau grupuri de cite doi - cite un functionar si un "client" - care isi rezolvau treburile peste rind. Amintindu-mi de vremurile din 1990 cind conduceam greve impotriva secretarei de partid din liceu (care acum este bine-mersi, la al treilea mandat de directoare), am organizat rezistenta. Am postat un om la usa, ca sa nu mai lase sa se intre peste rind, si am vociferat, impreuna cu altii impotriva celor care fortau intrarea. ?ntre timp, m-am intilnit cu o fosta prietena din liceu si i-am putut arata ce civic am devenit. Totusi, afluxul de descurcareti nu a incetat, politistul din birou m-a amenintat ca imi rupe actele daca mai instig lumea, iar orele se scurgeau nemilos. Asa incit, nu am mai rezistat, am pus mina de pe telefon si mi-am sunat Pila: nu se mai poate, scoate-ma de aici. A venit si mi-a facut instructajul: intri dupa mine, indiferent daca te injura sau sar la bataie. Lumea nu m-a injurat si nici nu a sarit la bataie. Ia uite, domnisorul s-a descurcat, a observat unul cu amaraciune. La plecare, mi-am ferit privirea de fosta prietena. Dupa-amiaza, mi-am bagat capul intre umeri si, ghidat de Pila mea, am intrat si la pasapoarte. Iar lumea nu m-a injurat si nici nu a sarit la bataie.
    Coincidenta face ca tocmai acum sa lucrez in cadrul unui proiect, coordonat de Societatea Academica din Rom?nia si Norwegian Institute for Urban and Regional Research, privind retelele informale, adica sistemul de "pile si relatii" de la noi. Am facut, cu ajutorul colegilor mei, mai multe interviuri confidentiale cu judecatori si oameni politici din Iasi. Nu imi imaginam insa ca voi ajunge la rindu-mi sursa pentru astfel de explorari. Iata citeva observatii de pe urma experientei:
    1. Reforma in administratie si demilitarizarea politiei sint fictiuni sinistre. Cit am stat pe culoare, am vazut politisti tipind la oameni, amenintindu-i si chiar imbrincindu-i. Nimic din stilul impersonal, amabil, echitabil care ar trebui sa caracterizeze o birocratie moderna. Programele de lucru sint absurde, iar functionarii sint prieteni cu timpul: birourile pentru buletine si pasapoarte lucreaza, in general, doar jumatate de zi, desi ii rezolva doar pe putini dintre cei care vin de dimineata la rind (abia recent, la Galati, s-a decis ca programul sa fie toata ziua). Scuza cu personalul redus nu tine: in birou lucreaza un singur om, dar patru-cinci functionari ai locului stau, cit tine ziua de lucru, mai mult pe culoar, rezolvind "clienti". ?n bunul stil rom?nesc, tehnologia mai mult incurca decit ajuta: si la buletine si la pasapoarte exista cite un singur aparat de preluat imagini si informatii in sistem computerizat, desi cozile imense arata oricui ca ar trebui sa fie o prioritate pentru institutie achizitionarea de noi aparate (care nu sint foarte scumpe).
    2. Toate acestea au de a face cu proasta organizare, dar mai ales cu coruptia. Doua zile cit am stat pe culoare, i-am invatat foarte bine pe cei care fac comisioane si la fel ca mine i-ar putea afla orice serviciu specializat in lupta impotriva coruptiei. Numai ca, odata ce intri in atmosfera institutiei, iti dai seama ca lupta impotriva coruptiei e o gogorita la fel de sinistra. Toata lumea stie ce se intimpla in institutie, multe din comisioane se tranzacteaza chiar pe telefoanele interioare, majoritatea functionarilor participa la poveste intr-un fel sau altul si, pentru ca tehnologia a provocat un fel de centralizare a comisioanelor, sefii sint in mijlocul acestui joc, stiu ce se intimpla si deseori trag profit. Scandalurile de coruptie sint accidente provocate ori de cazuri flagrante (cum s-a intimplat recent la Iasi), ori de dezechilibre aleatorii in sistem, cind cite unul intra in dizgratie si este sacrificat. Probabil, nici nu s-ar putea altfel: dupa lege, ar trebui dati toti afara.
    3. Dupa cum arata Alina Mungiu-Pippidi intr-un articol din "East European Constitutional Review", exista o corelatie directa intre raul tratament si comision. Sistemul este astfel construit incit intii te infringe (te oboseste si te umileste, prin timpul pe care ti-l ia, prin comportamentul functionarilor, prin aspectul kafkian si arbitrariu al regulilor), dupa care, daca tii sa iti rezolvi treburile in timp rezonabil, te obliga la compromis. Administratia este cea mai importanta sursa de cinism din societatea rom?neasca: oamenii constata ca nu pot avea acces la servicii care li se cuvin decit urmind regulile jocului, adica prin pile si comisioane.
    4. Totusi, cei mai multi ramind doar cu umilinta. Pentru a ocoli blocajele birocratice, e nevoie de resurse si de capital de relatii (adica de pile). ?nsa prea putini au bani sa dea si, conform analizelor sociologice, doar 23% din populatie beneficiaza de capital de relatii. ?n acest punct, este de facut o nuantare care se gaseste si in articolul Alinei Mungiu-Pippidi: coruptia nu trebuie inteleasa in sensul restrictiv occidental de utilizare a pozitiei pentru obtinerea de foloase personale. ?ntr-o societate de status ca a noastra ea serveste la consolidarea unor norme si diferente sociale. Stiu de politisti proveniti de la tara care isi ajuta consatenii, dar am vazut si politisti purtindu-se arogant cu fosti consateni pentru a le arata ca intre timp "s-au ajuns" si ca relatiile se pot relua in schimbul unei spagi si/sau al umilintei. La un nivel mai mare, birocratia este lasata asa cum este (programul de lucru nu se schimba, dotarile nu se fac, functionarii nu sint educati sa vorbeasca frumos, regulilor nu capata o minima rationalitate etc) pentru ca serveste unui proiect de pedagogie sociala instrumentat de stat, prin care se formeaza oameni obedienti, fatalisti, umiliti, carora li se submineaza respectul de sine, care devin santajabili prin faptul ca sint angrenati in hora generala a coruptiei. Din analize reiese ca doar 12,5% dintre cetateni fac plingere oficiala atunci cind sint rau tratati (aici stam mai prost si decit tari cu situatie similara, precum Bulgaria si Slovacia). Se intimpla asa si pentru ca nivelul de competenta civica e redus, dar si pentru ca sistemul nu raspunde cum trebuie, iar cei vinovati nu sint aproape niciodata pedepsiti.
    5. Asadar, coruptia, mai mult decit satisface setea de imbogatire a citorva, indeplineste diferite roluri sociale. Ajuta la ocolirea blocajelor birocratice, subliniaza diferente de statut, contribuie la disciplinarea populatiei etc. Nu in ultimul rind, consolideaza si dezvolta sistemul de relatii. Dupa cum am putut sa aflu, si direct si din interviurile pomenite, comisioanele nu implica intotdeauna mita, ci, de foarte multe ori, iau forma unor servicii. Astfel, la nivel inalt, oameni cu influenta in oras (din justitie, servicii secrete, afaceristi, medici, jurnalisti etc) cer servicii pentru a raspunde cu servicii. Sau functionarii si sefii politiei se pun bine cu aceiasi oameni cu pozitie pentru a se feri de represalii. La un nivel mai jos, un pasaport scos mai repede se schimba cu niste cozonaci buni de sarbatori sau cu citeva kilograme de peste de prima mina. O intreaga armata de functionari din politie, justitie, servicii secrete este deturnata de la menirea serviciului public pentru a contribui la lubrefierea sistemului. Romania este strabatuta, in lipsa resurselor suficiente, a unei culturi civice si organizationale pe masura, de infinite canale informale, care, pina la urma, constituie insasi tesatura societatii rom?nesti.
    Adrian CIOFL?NCA

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri