Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Creiere spalate si istetite

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    ?n succesiune cronologica, de la mecanica
    clasica pina la mecanica cuantica, de la masina cu
    vapori pina la reactorul de fisiune nucleara, de la
    tehnologiile traditionale pina la nanotehnologii
    (constructia de nanodispozitive pe baza unor
    molecule complexe, auto-reproductibile), de la
    calculatoarele mecanice pina la tehnologia
    informatiei, de la economia politica pina la
    structuralismul psihologic, masina si metafora
    masinii au evoluat si constituie componente
    esentiale ?n toate sferele activitatii umane. Este o
    constatare de bun simt ca instrumentarul nostru de
    gindire, modul ?n care vedem si modificam lumea, si
    mediile culturale contin structural si sint edificate pe
    conceptul de masina si pe metafora aferenta.
    Dar, odata cu evolutia impetuoasa a
    calculatoarelor, vechea metafora a masini a intrat ?n
    penumbra simultan cu conturarea uneia noi.
    Pornind de la acelasi raport minte/corp, conceptul
    de masina (clasica) si metafora aferenta sint
    progresiv ?nlocuite, ?n stiinta dar si ?n mediile
    culturale ?n general, de masina de calculat si de
    metafora pe care o genereaza. La originea acesteia
    se afla afirmatia lui Hobbes conform careia "a gindi
    ?nseamna a calcula". Atributele esentiale ale noii
    masini sint trei: este inteligenta, poate fi
    miniaturizata (prin nanotehnologii, pina la nivel
    molecular), iar simultaneitatea primelor doua ?n
    aceeasi entitate deschide perspective a caror
    analiza ne trimite literalmente ?n science fiction.
    Exista doua nivele ale inteligentei artificiale. Cel
    inferior asigura desfasurarea unor procese non-
    biologice care necesita o conducere inteligenta. Cel
    superior introduce subtil si pe scara larga inteligenta
    (similara cu cea) umana ?n masini. Exemplele din
    prima categorie sint numeroase. Masinile pot
    analiza celule sanguine, pot ghida rachete de
    croaziera, pot juca sah mai bine ca orice om si pot
    ?ntelege limbaje naturale. ?n comparatie cu omul,
    masinile sint mai precise si mai rapide, au memorie
    mai cuprinzatoare si pot achizitiona si furniza
    instantaneu cunostinte. Trebuie ?ndeplinite doua
    conditii pentru a trece la nivelul urmator. Una este o
    capacitate de calcul suficient de mare. Voi aminti
    aici ca sint ?n curs de elaborare tehnologii de
    realizare a unor microcircuite de milioane de ori mai
    puternice decit creierul uman. Dar cea mai
    importanta conditie este realizarea prin software a
    inteligentei artificiale.
    Ca perspectiva de viitor, cel mai interesant
    proiect de nivel superior este de a realiza nano-
    roboti care, circulind prin vasele capilare, sa
    asigure studiul corpului uman si, ?n special, al
    creierului, din interior. Se estimeaza ca, pe aceasta
    cale, ?n jurul anului 2030 se vor putea cunoaste si
    reconstitui, ?n forma non-biologica, largi regiuni ale
    creierului uman ?n scopul implementarii acestora ?n
    masini. Exista deja nanocircuite electronice care pot
    comunica bidirectional, fara fir, cu neuronii biologici.
    De asemenea, exista masini inteligente, plasate ca
    implanturi neurologice, care, ca ?n cazul bolii
    Parkinson, ?nlocuiesc cu succes functiunile
    celulelor distruse pe parcursul bolii.
    Fata de stadiul actual, se estimeaza ca ?n jurul
    anului 2030 va fi posibil sa se trimita miliarde de
    nanoroboti ?n interiorul creierului uman pentru a
    comunica si coopera cu miliarde de celule din
    creier. Ei vor combina inteligenta biologica cu cea
    artificiala. Va fi posibil sa se scaneze, de exemplu
    ?n timpul somnului, creierul unei persoane pentru a
    fi apoi reconstituit si perfectionat extracorporal. La
    trezire, se va putea spune: "Stii, ?ti putem «instala»
    un creier mai ondulat si mai bine dotat". Dupa
    "instalare", va spori capacitatea de gindire, de
    procesare a unor rationamente mult mai complexe
    si a unor vaste baze de cunostinte, de conectare la
    realitatea reala, si de imersie ?n realitatea virtuala.
    Dar va mai fi aceeasi persoana? Sau, mai degraba,
    va mai fi un om sau va fi, nu numai ?n sens
    metaforic, o masina hiper-inteligenta? Sau, ?n
    virtutea faptului ca tehnologia este deja considerata
    un rezultat si o componenta a evolutiei si selectiei
    naturale, va fi o noua specie, sa-i zicem self-made-
    homo hiper-sapiens?
    Creiere spalate si istetite! N-ar fi ceva foarte
    nou. Dar perspectiva este tulburatoare, avind ?n
    vedere ca, zi de zi, ceas de ceas si ?n proportie de
    masa, se ?nvedereaza inexistenta vreunei corelatii
    ?ntre inteligenta, naturala sau artificiala, si
    preceptele morale.
    Mihail VOICU

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri