Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cu fata spre Mecca

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Explozia de violenta care s-a produs in lumea islamica dupa razboiul din Irak a atins si Arabia Saudita, tara care parea cea mai stabila din zona. Dupa atentatul de la Ryad, din 16 mai 2003, soldat cu 34 de morti, autoritatile saudite au pornit o adevarata vinatoare de teroristi. Intr-adevar, si aici se manifesta un curent islamist radicalizat, iar tara se confrunta cu grave probleme sociale si cu afirmarea tot mai puternica a identitatii minoritatii siite de est, zona cea mai bogata in petrol.
    Aceasta se petrece si in incercarea de a mai indulci putin relatiile cu SUA, afectate grav dupa atentatul din 11 septembrie 2001. Relatiile dintre cele doua tari au fost de o natura cu totul speciala, dupa acordul semnat la 14 februarie 1945 (in 1938, o firma americana incepuse primele exploatari de petrol saudit) intre regele Ibn Saud si presedintele Franklin D. Roosevelt, acord prin care SUA se anagaju sa protejeze integritatea teritoriala a regatului saudit, in schimbul livrarilor de petrol in regim preferential. Relatiile s-au intarit ulterior, Arabia Saudita devenind pentru americani principalul aliat in lumea araba, folosit pentru combaterea ambitiilor hasemite din anii '50, a nationalismului lui Nassert, in anii 60-70, fundamentalismului revolutionar iranian dupa 1979, sau expansionismului irakian manifestat prin invadarea Kuweitului in 1990. La acea data pe teritoriul Arabiei se aflau 500.000 de militari americani...
    Dar relatiile dintre cele doua tari au cunoscut si sincope. In 1960, printul mostenitor Feysal ii cerea presedintelui Kennedy sa-si retraga bazele militare din peninsula, ceea ce acesta a si facut cu baza de la Dhabran, fapt repetat in 2002, prin parasirea de catre americani a bazei Prince Sultan si relocalizarea militarilor si a tehnicii in emiratele din Golf, in conditiile in care, dupa atacarea Irakului si caderea lui Saddam Hussein, Washingtonul si Ryadul au trebuit sa tina seama de ostilitatea crescuta a populatiei fata de prezenta americana si de cresterea manifestarilor de sprijin fata de lupta palestinienilor pentru autodeterminare.
    Discret dar eficace, sauditii i-au sprijinit pe americani si in acest al doilea razboi impotriva Irakului, in ciuda dezmintirilor oficiale si chiar a condamnarii ferme a "agresiunii". Aceasta pozitie duplicitara se explica prin marja de manevra redusa a monarhiei saudite dupa 11 septembrie. Participarea a 15 sauditi la atentatele de la New York si Washington a inflacarat opinia publica americana. Acuzele la adresa Arabiei Saudite au inceput sa curga in valuri, fiind suspectata de a fi principalul promotor al terorismului islamic, 600 de familii ale victimelor dind in judecata oficialitati saudite si lideri religiosi si solicitind despagubiri de o mie de miliarde de dolari (!). Cu aceasta ocazie, interesindu-se mai bine, americanii au inceput sa descopere cu mirare ca "aliatul" lor nu este o democratie, ca drepturile omului nu sint respectate, ca femeile sint discriminate etc. Multi au inceput sa ceara ca Arabia Saudita sa devina "urmatoarea tinta". Dar interesele petroliere ale Statelor Unite au prevalat, iar argumentele sint decisive: regatul saudit detine 25% din rezervele mondiale de petrol si este principalul exportator, singurul care poate livra pe piata milioane de barili suplimentari pe zi, pentru a o stabiliza in caz de crestere amenintatoare a preturilor.
    In alta ordine de idei, Arabia Saudita a fost o piesa importanta in dispozitivul antisovietic in timpul razboiului rece, finantind miscarile musulmane din zona, in special din Afganistan, dar si altele, cum ar fi UNITA din Angola sau CONTRAS din Nicaragua. Dupa caderea URSS, rolul sau a scazut, o intreaga structura raminind disponibila, iar militantii instruiti au inceput sa caute alt dusman. Si l-au gasit in persoana "necredinciosului" unchi Sam. Aceasta i-a facut pe multi americani sa vada in sauditi "esenta raului", simplism care nu avea decit sa alimenteze si mai mult fervoarea terorista, cu atit mai mult cu cit s-au facut auzite si voci americane care-l acuzau de terorism chiar pe profetul Mahomed si cereau ca Mecca sa fie bombardata. De asemenea, investitiile saudite in SUA, in suma de 450 miliarde dolari, au inceput sa fie amenintate, iar sauditii, care nu stau doar pe o mare de petrol ci si pe una de dolari nefolositi, au inceput sa-si reorienteze plasamentele, in special spre Europa.
    Astfel, neincrederea a crescut. In aceste conditii, conducerea saudita a decis sa-si refaca imaginea, cheltuind in acest scop bani grei si asumindu-si o seama de initiative politice importante, cum a fost cea lansata de printul mostenitor Abdallah la reuniunea tarilor arabe de la Beyrut, din martie 2002, privind o pace globala cu Israelul, in schimbul crearii unui stat palestinian. Dar combaterea ferma a terorismului va fi testul crucial prin care statul arab isi poate demonstra bunele intentii. De unde si incercarile actuale.
    Tiberiu BRAILEAN

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    Liste electorale

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri