Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Doua femei obisnuite

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Nume precum Shukria Barakzai sau Imrana Jalal sint, probabil, destul de putin  cunoscute in Romania. Atunci cind reflectam asupra actiunii civice si politice feminine in lumea de astazi, ne raportam adesea la experienta interna si la cea occidentala, in particular la cea vest-europeana, desi merita salutat faptul ca, de-a lungul anilor, a existat un oarecare interes pentru situatia din alte tari postcomuniste. Am privit mai rar catre Sudul global, desi de aici ne vin in permanenta nenumarate exemple de curaj.

    Cum ar fi acela al Shukriei Barakzai, care este membra a parlamentului afgan si vrea ca in 2014 sa candideze la presedintia Afganistanului. Ea a fost initial o victima: in perioada dominatiei talibane, a fost batuta cu salbaticie de politia religioasa pentru ca fusese surprinsa pe strada singura, fara sotul ei. Asta a facut-o sa aleaga calea rezistentei: putine actiuni aveau in acea vreme un caracter mai subversiv decit organizarea unei scoli clandestine de fete in propria casa. Dupa alungarea guvernului taliban, s-a lansat in jurnalismul civic, intemeind la Kabul  publicatia Oglinda femeilor, in care a promovat fara inhibitii cauze ale femeii afgane. In 2003 a ales sa intre in politica, fiind initial numita in camera inferioara a Parlamentului, dupa care si-a reconfirmat mandatul in doua rinduri, in alegerile legislative. Ca jurnalist, editor si om politic, doamna Barakzai se expune riscurilor binecunoscute. Primeste frecvent amenintari cu moartea, dar nu renunta  la lupta impotriva violentei domestice, a casatoriilor fortate sau contractate la virsta copilariei, precum si a casatoriilor multiple . Ea insasi a fost silita sa accepte in 2004 (era deja parlamentar) decizia sotului ei de a-si lua inca o sotie. Experientele personale nu au facut decit sa-i intareasca hotarirea, asa ca n-ar fi exclus ca in 2014 Shukria Barakzai sa fie unul dintre candidati - daca va rezista. Safia Amajan, Sitara Achikzai si multe alte femei-politician, femei-administrator, femei-politist, femei-jurnalist, femei-activist civic, femei-profesor sau femei-student nu au rezistat, insa mereu altele le iau locul. 

    Sau cel al  Imranei Jalal, jurista si activista din Insulele Fiji, supusa unor persecutii constante de catre junta militara aflata la putere la Suva. O caracteristica a dictaturilor militare si democratiilor de fatada ce au dominat cea mai mare parte a intervalului de dupa proclamarea independentei fata de Marea Britanie, in 1970, a fost incercarea de a-i transforma pe etnicii indieni (comunitate careia ii apartine doamna Jalal) in cetateni de rang secund, inferiori populatiei de etnie fijiana. Insa Imrana Jalal nu militeaza pentru o cauza etnica, ci pentru democratie si stat de drept. Consilier al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, in domeniul drepturilor omului, doamna Jalal s-a implicat si in problematica de gen, fiind membru fondator al Miscarii pentru Drepturile Femeii din tara sa. Ea si-a folosit experienta de jurist pentru a promova egalitatea de gen in perioada democratica 2000-2006, ulterior afirmindu-se ca  unul dintre cei mai incomozi critici ai abuzurilor regimului militar instaurat in 2006. In ultimii doi ani, regimul de la Suva s-a dovedit tot mai putin preocupat de pastrarea aparentelor democratice si, printre altele, a recurs la sicane tot mai intense impotriva Imranei Jalal. Totul a culminat anul trecut cu anchetarea ei de catre "comisia anticoruptie" creata de junta, pentru a fi operat fara autorizatie, timp de citeva luni, un restaurant. Pe fondul protestelor formulate de Comisia Internationala a Juristilor (din care face parte si doamna Jalal) si de alte ONG-uri internationale, justitia fijiana a respins acuzatiile, astfel ca doamna Jalal isi poate continua eforturile profesionale si civice, intre care esentiala este incercarea de creare a unei veritabile retele de organizatii pentru afirmarea drepturilor femeii, in zona  Pacificului de Sud. Cit despre actiunile pe plan intern, ce se poate anticipa este ca vocea ei va continua sa se faca auzita impotriva unui guvern care - o spun si Natiunile Unite, si partenerii regionali - pare tot mai hotarit sa nu tina cont de nimic si de nimeni.

    Shukria Barakzai si Imrana Jalal sint, pina la urma, femei obisnuite. Exista in Sudul global nenumarate exemple sugestive de imbinare a demersului civic cu cel politic, de catre femei si barbati, in egala masura. Ajunge sa privim o harta pe care sint marcate razboaiele civile, crizele umanitare, despotismele si alte blesteme ale Sudului, pentru a ne convinge ca exista multe alte cazuri, unele dramatice. Barazkai si Jalal ne spun, insa, foarte convingator, ca politicul si civicul nu trebuie separate, ca politica poate conta atunci cind este inspirata de principii, ca poti face politica in beneficiul femeilor doar daca esti pregatit sa servesti intreaga comunitate. Si, nu in ultimul rind, ne sugereaza indirect ca ar fi cazul sa ne reamintim si sa revalorizam propriile exemple de actiune civica si politica - din tara, din Europa, din Nord.   


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri