anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Doua femei obisnuite

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Nume precum Shukria Barakzai sau Imrana Jalal sint, probabil, destul de putin  cunoscute in Romania. Atunci cind reflectam asupra actiunii civice si politice feminine in lumea de astazi, ne raportam adesea la experienta interna si la cea occidentala, in particular la cea vest-europeana, desi merita salutat faptul ca, de-a lungul anilor, a existat un oarecare interes pentru situatia din alte tari postcomuniste. Am privit mai rar catre Sudul global, desi de aici ne vin in permanenta nenumarate exemple de curaj.

    Cum ar fi acela al Shukriei Barakzai, care este membra a parlamentului afgan si vrea ca in 2014 sa candideze la presedintia Afganistanului. Ea a fost initial o victima: in perioada dominatiei talibane, a fost batuta cu salbaticie de politia religioasa pentru ca fusese surprinsa pe strada singura, fara sotul ei. Asta a facut-o sa aleaga calea rezistentei: putine actiuni aveau in acea vreme un caracter mai subversiv decit organizarea unei scoli clandestine de fete in propria casa. Dupa alungarea guvernului taliban, s-a lansat in jurnalismul civic, intemeind la Kabul  publicatia Oglinda femeilor, in care a promovat fara inhibitii cauze ale femeii afgane. In 2003 a ales sa intre in politica, fiind initial numita in camera inferioara a Parlamentului, dupa care si-a reconfirmat mandatul in doua rinduri, in alegerile legislative. Ca jurnalist, editor si om politic, doamna Barakzai se expune riscurilor binecunoscute. Primeste frecvent amenintari cu moartea, dar nu renunta  la lupta impotriva violentei domestice, a casatoriilor fortate sau contractate la virsta copilariei, precum si a casatoriilor multiple . Ea insasi a fost silita sa accepte in 2004 (era deja parlamentar) decizia sotului ei de a-si lua inca o sotie. Experientele personale nu au facut decit sa-i intareasca hotarirea, asa ca n-ar fi exclus ca in 2014 Shukria Barakzai sa fie unul dintre candidati - daca va rezista. Safia Amajan, Sitara Achikzai si multe alte femei-politician, femei-administrator, femei-politist, femei-jurnalist, femei-activist civic, femei-profesor sau femei-student nu au rezistat, insa mereu altele le iau locul. 

    Sau cel al  Imranei Jalal, jurista si activista din Insulele Fiji, supusa unor persecutii constante de catre junta militara aflata la putere la Suva. O caracteristica a dictaturilor militare si democratiilor de fatada ce au dominat cea mai mare parte a intervalului de dupa proclamarea independentei fata de Marea Britanie, in 1970, a fost incercarea de a-i transforma pe etnicii indieni (comunitate careia ii apartine doamna Jalal) in cetateni de rang secund, inferiori populatiei de etnie fijiana. Insa Imrana Jalal nu militeaza pentru o cauza etnica, ci pentru democratie si stat de drept. Consilier al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, in domeniul drepturilor omului, doamna Jalal s-a implicat si in problematica de gen, fiind membru fondator al Miscarii pentru Drepturile Femeii din tara sa. Ea si-a folosit experienta de jurist pentru a promova egalitatea de gen in perioada democratica 2000-2006, ulterior afirmindu-se ca  unul dintre cei mai incomozi critici ai abuzurilor regimului militar instaurat in 2006. In ultimii doi ani, regimul de la Suva s-a dovedit tot mai putin preocupat de pastrarea aparentelor democratice si, printre altele, a recurs la sicane tot mai intense impotriva Imranei Jalal. Totul a culminat anul trecut cu anchetarea ei de catre "comisia anticoruptie" creata de junta, pentru a fi operat fara autorizatie, timp de citeva luni, un restaurant. Pe fondul protestelor formulate de Comisia Internationala a Juristilor (din care face parte si doamna Jalal) si de alte ONG-uri internationale, justitia fijiana a respins acuzatiile, astfel ca doamna Jalal isi poate continua eforturile profesionale si civice, intre care esentiala este incercarea de creare a unei veritabile retele de organizatii pentru afirmarea drepturilor femeii, in zona  Pacificului de Sud. Cit despre actiunile pe plan intern, ce se poate anticipa este ca vocea ei va continua sa se faca auzita impotriva unui guvern care - o spun si Natiunile Unite, si partenerii regionali - pare tot mai hotarit sa nu tina cont de nimic si de nimeni.

    Shukria Barakzai si Imrana Jalal sint, pina la urma, femei obisnuite. Exista in Sudul global nenumarate exemple sugestive de imbinare a demersului civic cu cel politic, de catre femei si barbati, in egala masura. Ajunge sa privim o harta pe care sint marcate razboaiele civile, crizele umanitare, despotismele si alte blesteme ale Sudului, pentru a ne convinge ca exista multe alte cazuri, unele dramatice. Barazkai si Jalal ne spun, insa, foarte convingator, ca politicul si civicul nu trebuie separate, ca politica poate conta atunci cind este inspirata de principii, ca poti face politica in beneficiul femeilor doar daca esti pregatit sa servesti intreaga comunitate. Si, nu in ultimul rind, ne sugereaza indirect ca ar fi cazul sa ne reamintim si sa revalorizam propriile exemple de actiune civica si politica - din tara, din Europa, din Nord.   


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Cosmin PAȘCA

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Interogaţii

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Interogaţii

    Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

    Efectul F

    Nicolae TURTUREANU

    Efectul F

    ...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Alin ANDRIEȘ

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

    pulspulspuls

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

    Caricatura zilei

    Pe roți

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.