anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Escala la Jucu

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

    Incetarea productiei unei multinationale nu este niciodata o veste buna pentru tara-gazda, mai ales pe timp de criza.

    In ceea ce ne priveste, ne-am dezvoltat o simpatie speciala pentru corporatiile multinationale (CMN) care au descalecat si au inceput sa produca pe teritoriul Romaniei. In cazul in care acestea dezvolta sau relanseaza si marci nationale, sentimentele sint si mai calde. Chiar si scepticii tind sa accepte ca prezenta CMN-urilor este vitala pentru refacerea sectorului prelucrator si a capacitatii de export. si intrucit o  mare parte din produsele pe care le cumparam si folosim le poarta marca, e mai bine ca ele sa fie produse aici decit in alta parte.

    In Romania sint putini cei care denunta CMN-urile ca fiind simboluri ale capitalismului global dezlantuit, pentru ca nu exista (inca) discursuri coerente anticapitalism si antiglobalizare. Pe de alta parte, lipsesc aproape si criticile referitoare la abuzurile pe care le pot comite (si adesea le comit) pe piata acesti jucatori atit de puternici. Probabil ca, in timp, vom avea parte de ceva mai multe controverse pe tema CMN-urilor - evident, presupunind ca prezenta lor va deveni mai consistenta in anii ce vin.

    Deocamdata, sa ne bucuram cind vine un astfel de pachiderm si sa ne intristam cind pleaca. Intensitatea sentimentelor va depinde de sumele virate la buget, de locurile de munca infiintate, de grija fata de mediu, de respectul aratat normelor tarii-gazda si comunitatii-gazda - inclusiv prin tratamentul aplicat propriilor angajati. Dar, pretuind efortul in ultima instanta motivat de profit al fiecarui mare investitor, avem tot dreptul sa ne intrebam in ce masura el contribuie la progresul societatii, in ansamblul ei.

    Ar fi irational sa ne asteptam ca sosirea unor multinationale sa creeze dintr-o data pe teritoriul romanesc campioni mondiali sau europeni in domenii de virf: exista nise pe care le putem ocupa cu succes, ca si altele care ne sint inca greu accesibile. Dar ar merita respectati indeosebi acei investitori care ne propun o traiectorie ascendenta, chiar daca ea nu ne duce pe culmi. Sint cei care, spre exemplu, incurajeaza cercetarea si proiectarea autohtona; ofera perspective de colaborare si chiar integrare invatamintului universitar si chiar liceal; se constituie, atunci cind e nevoie, in parteneri ai administratiei locale; sprijina proiecte inteligente ale ONG-urilor; sustin manifestari culturale si, de ce nu?, sportive care promoveaza valori ale comunitatii.  

    In ce masura exista in Romania corporatii care sa se apropie de aceste exigente, e o chestiune deschisa. Cele care fac eforturi in acest sens s-au decis, probabil, sa ramina mai mult timp in tara. Bunele intentii fata de societate nu sint neaparat dublate de prea multa  delicatete in relatia cu guvernul -  CMN-urile respective vor dori sa negocieze cit pot ele de dur. Iar dovezile de buna purtare enumerate mai sus, dincolo de potentialul lor publicitar, pot reprezenta si atu-uri in relatia cu autoritatile.

    Pe de alta parte, in era corporatiilor dezlantuite, nu se poate conta pe fidelitatea capitalului, care isi schimba frecvent domiciliul. Producatorii de telefoane mobile sint - o sugereaza si numele domeniului - foarte mobili. Nokia a facut la Jucu  o escala de trei ani si citeva luni, in drumul de la Bochum catre est. Poate ca venirea in Romania a fost o idee gresita din start, in sensul ca tara noastra nu mai poate fi mult timp competitiva in domenii nesofisticate si intensive din punct de vedere al fortei de munca. Poate ca plecarea face parte dintr-o campanie mai ampla de redresare a pozitiei firmei pe piata mondiala, dupa esecurile din ultima vreme. Vom avea contributii mai mici la buget, mai multi someri si ceva mai multe iluzii spulberate.

    Dar compania respectiva nu s-a inserat cu adevarat in peisajul productiv national si nu a stimulat prea mult inteligenta creativa romaneasca. A fost vorba de o investitie ce tindea sa confirme statutul periferic al Romaniei in economia Uniunii Europene, cu precadere in sectorul prelucrator. Am fost alesi pentru a fabrica produse vindute preponderent in lumea a treia si aflate la ani-lumina departare de frontul noutatilor tehnologice in industria respectiva.

    Avem nevoie de o revenire care sa ofere nu doar locuri de munca, ci si orizonturi de dezvoltare pentru sectorul prelucrator. Progresele in sectorul serviciilor trebuie salutate, insa cresterea ponderii acestuia nu inseamna ca economia devine mai moderna. In celalalt capat al Uniunii Europene, britanicii isi pun serios problema reindustrializarii, desi acolo ascensiunea serviciilor chiar a ilustrat, o vreme indelungata, modernizarea. 

    Avem nevoie de CMN-uri si in general de investitii straine si ar trebui sa apreciem in primul rind initiativele ce ne ofera un orizont de progres tehnologic real. Ar fi minunat daca in viitor telefonia mobila ne-ar oferi un astfel de traseu, dar deocamdata se pare ca trebuie sa ne axam pe bunuri ceva mai voluminoase si mai greu de miscat. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.