vineri, 29.03.2024
Doi ani (de criza) deja, dar Deauville va schimba multe. Aceasta ar fi prelucrarea optimista a versurilor de inceput ale unui indragit cintec francez, cu referire la intilnirea de acum doua saptamini intre Nicolas Sarkozy si Angela Merkel. Pina la sosirea oaspetelui de la Moscova, cu care urmau sa discute in special teme de securitate europeana, cei doi lideri au reusit sa convina asupra unei forme mai blinde a propunerii germane de "ordonare" a politicilor economice in zona euro.
Pe fondul indiferentei binevoitoare a Londrei si, intr-un sens mai larg, gratie mecanismului bine articulat prin care de la un Consiliu European nimeni nu se intoarce acasa infrint categoric, aceasta propunere (unii o numesc "dictat") a fost introdusa in malaxorul politic comunitar. Ea se va concretiza prin texte formale, elaborate sub supravegherea lui Herman van Rompuy, dar cu aportul consistent al Comisiei Europene, care in momentul de fata pare dispusa sa-si indeplineasca atributiile de gardian al "Pactului de Stabilitate si Crestere" aflat la baza monedei unice. In esenta, in urma reuniunii de vineri de la Bruxelles, sefii de state sau guverne au acceptat ideea monitorizarii performantelor economice ale statelor membre in zona euro, cu instituirea unor sanctiuni timpurii impotriva celor nedisciplinati.
Era de asteptat ca guvernul de la Berlin sa solicite imperativ instituirea unui mecanism care sa inlocuiasca, incepind din 2013, asa-numita Facilitate Europeana pentru Stabilitate Financiara (FESF) - un fond de urgenta ce ar urma sa ajunga la 750 miliarde de euro prin contributia statelor membre ale zonei euro (440 miliarde), a Comisiei si a FMI. Creata pentru a preveni repetarea scenariului grec in alte state din zona euro, FESF are in Germania principalul contributor "national", ceea ce confrunta guvernul doamnei Merkel cu evidente riscuri electorale si, de asemenea, cu perspectiva deloc atragatoare ca participarea germana sa fie anulata de puternicul Tribunal Constitutional de la Karlsruhe.
In aceste conditii, cancelarul german le-a facut colegilor europeni o oferta de nerefuzat - mentinerea disponibilitatii de plata a Berlinului, in schimbul instituirii unei monitorizari mai stricte a regulilor. Probabil ca ideea privarii (temporare) de dreptul de vot in Consiliu a statelor cu probleme a fost lansata tocmai pentru a fi utilizata ca moneda de schimb in negocierile cu Franta si ceilalti membri ai Euroland-ului. Insa ceea ce a ramas din propunerea germana este, in sine, suficient de ferm. Observatorii malitiosi ai istoriei zonei euro nu pot decit sa se intrebe de cite ori ar fi fost sanctionate Berlinul si Parisul daca asemenea reguli - mai ales cu referire la deficitul bugetar de maximum 3% - ar fi fost impuse de la bun inceput.
Insa acum se vorbeste de o "facilitate" permanenta in caz de criza, astfel incit istoria incepe de la momentul zero. Ceea ce are de sintetizat echipa condusa de presedintele Consiliului European este o metoda de cintarire a impactului datoriei publice asupra evolutiei deficitului bugetar si, in cazul acestuia din urma, un plan de declansare gradata a sanctiunilor, inainte ca cifra acestuia sa atinga 3%. De asemenea, se are in vedere introducerea principiului "majoritatii inversate", astfel incit eventuala sanctiune propusa de Comisie sa nu poata fi eliminata decit prin construirea in Consiliu a unei majoritati calificate in favoarea clementei - scenariu ce ar parea, cel putin in aceste vremuri, foarte putin probabil.
Asadar, se poate spune ca asistam la o tentativa de a restaura coeziunea zonei euro - si a Uniunii, in ansamblu - printr-o intarire a conditionalitatii. Marea problema o reprezinta modul in care se va reusi prezentarea inerentei propuneri de amendare a tratatului de la Lisabona drept una strict procedurala, spre a nu fi nevoie decit de consultarea Paralentului European si, desigur, de organizarea de referendumuri nationale in tari precum Irlanda. Presupunind ca Herman van Rompuy va reusi sa vina, in decembrie, cu o grila acceptabila, ea va afecta in mod evident nu doar statele membre ale zonei euro, ci si pe cele aspirante.
Nu trebuie neglijat impactul unor masuri de acest gen in Romania. Tara noastra s-a angajat sa parcurga cu buna-credinta programul de adoptare a monedei unice, desi specialistii vorbesc deja de aminari. Ar fi logic sa apara foarte curind idei de extindere a conditionalitatii si in privinta economiilor statelor ce urmeaza sa adere la zona euro, iar, chiar daca nu se va intimpla astfel, Comisia va fi in mod cert mai ferma in propriile evaluari. In principiu, reactia publica si chiar interesul public fata de chestiunile de acest gen sint deocamdata reduse, dar vor creste pe masura ce vom parcurge - fie si lent - etapele aderarii la Euroland. Astfel ca alegerile legislative viitoare (fie ele la termen sau anticipate) vor putea fi cistigate cu mesaje populiste, dar putem spera ca presiunile de la Bruxelles vor incuraja intr-o anumita masura rationalitatea guvernamentala, in chestiunile de ordin bugetar. Iar daca gesturile forurilor comunitare vor fi neconvingatoare, putem conta pe cancelarul german.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |