Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Euro-ordine germana

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Doi ani (de criza) deja, dar Deauville va schimba multe. Aceasta ar fi prelucrarea optimista a versurilor de inceput ale unui indragit cintec francez, cu referire la intilnirea de acum doua saptamini intre Nicolas Sarkozy si Angela Merkel. Pina la sosirea oaspetelui de la Moscova, cu care urmau sa discute in special teme de securitate europeana, cei doi lideri au reusit sa convina asupra unei forme mai blinde a propunerii germane de "ordonare" a politicilor economice in zona euro.

    Pe fondul indiferentei binevoitoare a Londrei si, intr-un sens mai larg, gratie mecanismului  bine articulat prin care de la un Consiliu European nimeni nu se intoarce acasa infrint categoric, aceasta propunere (unii o numesc "dictat") a fost introdusa in malaxorul politic comunitar. Ea se va concretiza prin texte formale, elaborate sub supravegherea lui Herman van Rompuy, dar cu aportul consistent al Comisiei Europene, care in momentul de fata pare dispusa sa-si indeplineasca atributiile de gardian al "Pactului de Stabilitate si Crestere" aflat la baza monedei unice. In esenta, in urma reuniunii de vineri de la Bruxelles, sefii de state sau guverne au acceptat ideea monitorizarii performantelor economice ale statelor membre in zona euro, cu instituirea unor sanctiuni timpurii impotriva celor nedisciplinati.

    Era de asteptat ca guvernul de la Berlin sa solicite imperativ instituirea unui mecanism care sa inlocuiasca, incepind din 2013, asa-numita Facilitate Europeana pentru Stabilitate Financiara (FESF) -  un fond de urgenta ce ar urma sa ajunga la 750 miliarde de euro prin contributia statelor membre ale zonei euro (440 miliarde), a Comisiei si a FMI. Creata pentru a preveni repetarea scenariului grec in alte state din zona euro, FESF are in Germania principalul contributor "national", ceea ce confrunta guvernul doamnei Merkel cu evidente riscuri electorale si, de asemenea, cu perspectiva deloc atragatoare ca participarea germana sa fie anulata de puternicul Tribunal Constitutional de la Karlsruhe.

    In aceste conditii, cancelarul german le-a facut colegilor europeni o oferta de nerefuzat - mentinerea disponibilitatii de plata a Berlinului, in schimbul instituirii unei monitorizari mai stricte a regulilor. Probabil ca ideea privarii (temporare) de dreptul de vot in Consiliu a statelor cu probleme a fost lansata tocmai pentru a fi utilizata ca moneda de schimb in negocierile cu Franta si ceilalti membri ai Euroland-ului. Insa ceea ce a ramas din propunerea germana este, in sine, suficient de ferm. Observatorii malitiosi ai istoriei zonei euro nu pot decit sa se intrebe de cite ori ar fi fost sanctionate Berlinul si Parisul daca asemenea reguli - mai ales cu referire la deficitul bugetar de maximum 3% -  ar fi fost impuse de la bun inceput.

    Insa acum se vorbeste de o "facilitate" permanenta in caz de criza, astfel incit istoria incepe de la momentul zero. Ceea ce are de sintetizat echipa condusa de presedintele Consiliului European este o metoda de cintarire a impactului datoriei publice asupra evolutiei deficitului bugetar si, in cazul acestuia din urma, un plan de declansare gradata a sanctiunilor, inainte ca cifra acestuia sa atinga 3%. De asemenea, se are in vedere introducerea principiului "majoritatii inversate", astfel incit eventuala sanctiune propusa de Comisie sa nu poata fi eliminata decit prin construirea in Consiliu a unei majoritati calificate in favoarea clementei - scenariu ce ar parea, cel putin in aceste vremuri, foarte putin probabil.   

    Asadar, se poate spune ca asistam la o tentativa de a restaura coeziunea zonei euro - si a Uniunii, in ansamblu - printr-o intarire a conditionalitatii. Marea problema o reprezinta modul in care se va reusi prezentarea inerentei propuneri de amendare a tratatului de la Lisabona drept una strict procedurala, spre a nu fi nevoie decit de consultarea Paralentului European si, desigur, de organizarea de referendumuri nationale in tari precum Irlanda. Presupunind ca Herman van Rompuy va reusi sa vina, in decembrie, cu o grila acceptabila, ea va afecta in mod evident nu doar statele membre ale zonei euro, ci si pe cele aspirante.

    Nu trebuie neglijat impactul unor masuri de acest gen in Romania. Tara noastra s-a angajat sa parcurga cu buna-credinta programul de adoptare a monedei unice, desi specialistii vorbesc deja de aminari. Ar fi logic sa apara foarte curind idei de extindere a conditionalitatii si in privinta economiilor statelor ce urmeaza sa adere la zona euro, iar, chiar daca nu se va intimpla astfel, Comisia va fi in mod cert mai ferma in propriile evaluari. In principiu, reactia publica si chiar interesul public fata de chestiunile de acest gen sint deocamdata reduse, dar vor creste pe masura ce vom parcurge - fie si lent - etapele aderarii la Euroland. Astfel ca alegerile  legislative viitoare (fie ele la termen sau anticipate) vor putea fi cistigate cu mesaje populiste, dar putem spera ca presiunile de la Bruxelles vor incuraja intr-o anumita masura rationalitatea guvernamentala, in chestiunile de ordin bugetar. Iar daca gesturile forurilor comunitare vor fi neconvingatoare, putem conta pe cancelarul german.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri