anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Exemplul nord-african

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

    La sfirsitul saptaminii trecute s-au implinit sase luni de la gestul disperat al lui Mohamed Bouazizi, tinarul vinzator ambulant tunisian a carui sinucidere avea sa declanseze asa-numita „primavara araba". Astazi, insa, aceasta metafora pare oarecum inadecvata, in conditiile in care aproape peste tot in Africa de Nord si Orientul Mijlociu slabirea autoritatii despotilor a condus la conflicte civile, adesea violente. Liberalizarea sau democratizarea nu sint decit consecinte posibile - si in multe dintre cazuri, improbabile - ale conflictelor  civile ce mocnesc de multe decenii in lumea araba si care astazi au iesit la lumina.

    Pe tarmul nord-african al Mediteranei, situatia din Libia constituie exceptia notabila in cadrul unui peisaj  ce pare sa evolueze inspre un grad sporit de pluralism. Egiptul si Tunisia se afla la inceputul unor procese care ar putea duce fie la democratii de fatada, fie la initierea unor tranzitii democratice veritabile. In Maroc, regele Mohamed VI patroneaza cu tact evolutia catre o guvernare parlamentara mai deschisa, fara insa a ceda controlul final asupra armatei si a structurilor de forta ale statului. In fine, reformele politice demarate de presedintele algerian Abdelaziz Bouteflika nu aduc multe noutati in privinta controlului asupra fortelor de securitate, acuzate de intimidare constanta a opozitiei si a intelectualilor critici, sub pretextul nevoii de combatere a extremismului islamic. 

    Statele Unite, Uniunea Europeana si alti actori semnificativi din lumea occidentala si-au anuntat inca de la inceput sustinerea fata de procesele din Tunisia si Egipt, iar ulterior si fata de proiectul monarhului marocan. Insa influenta lor asupra elitelor ce gestioneaza tranzitia nu trebuie supraestimata si probabil ca ea se va diminua oricum dupa viitoarele alegeri programate, in toate cele trei tari, in aceasta toamna. Exceptind cazul in care aceste consultari vor fi marcate de neregularitati majore, strategia de dialog si asistenta va continua sa fie aplicata, pentru ca se doreste promovarea unui set de exemple pozitive.

    In primul rind, se spera ca Algeria insasi - un caz inca incert si problematic din punct de vedere al democratizarii - va evolua dupa tiparul reformist tunisiano-egiptean. Sint putini cei care isi fac iluzii in privinta convertirii la democratie a presedintelui Bouteflika, insa planul sau de consultari politice ar putea reprezenta un inceput, in conditiile in care dialogul nu va fi limitat la partidele si gruparile ce fac, de multi ani, o opozitie pur decorativa. In al doilea rind, Egiptul si Tunisia ar putea exercita o influenta stabilizatoare in Libia, in momentul in care acest stat  va porni pe drumul vindecarii ranilor provocate de razboiul civil. In fine, un succes, fie si partial, al reformelor marocane ar fi privit cu interes in Iordania, unde regele Abdullah II se vede confruntat la rindul sau cu presiuni in directia liberalizarii sistemului politic, venite atit din interior, cit si dinspre Washington.    

    Egiptul, Tunisia si Marocul, poate in viitor si Algeria, au sansa de a experimenta solutii democratice la tensiunile cu care se confrunta de multa vreme societatile respective. Aspectele religioase si etnoculturale vor ocupa prim-planul, pentru ca altfel nu se poate spera la crearea unei minime solidaritati, indispensabile functionarii unui regim democratic. Insa la fel de clar este faptul ca democratia, fie si una cu specificitate araba, are putine sanse de reusita daca agenda politica se va concentra exclusiv asupra lor.

    Toate cele patru societati se afla in fata nevoii de a regindi rolul statului. Demontarea componentelor sale represive, eventual cu pedepsirea abuzurilor din trecut, este un proces dificil, asa cum ne indica experienta Europei de Est, dupa 1989. Insa nu poate fi neglijata problema rolului statului in economie, in special aceea a conexiunilor intre birocratii corupti si intreprinzatorii lacomi. Traiectoriile multora dintre republicile post-sovietice, dupa 1991, ne sugereaza ca aceasta combinatie, mai ales daca este sustinuta de o cultura politica permisiva, poate fi letala pentru dezvoltarea democratica.

    E foarte probabil ca in saptaminile si lunile urmatoare, in prim-plan sa ramina situatia din Libia si efectele interventiei internationale - o campanie ce etaleaza tot mai clar limitele Aliantei Nord-Atlantice. De asemenea, ne vom concentra atentia asupra flancului estic al lumii arabe, cu represiunea din Siria, confruntarile din Yemen si tentativa Arabiei Saudite de a calma, prin bani si daca e nevoie prin forta, tensiunile din emiratele vecine. Se va discuta tot mai intens, in aceasta vara, despre modul in care evenimentele din lumea araba afecteaza procesul de pace (daca nu cumva termenul a devenit deja impropriu) israelo-palestinian. Insa evolutiile politice din statele nord-africane inscrise, fie si timid, pe drumul liberalizarii au o importanta extraordinara. In functie de rezultatul lor, vom putea stabili daca procesul inceput in lumea araba in decembrie 2010 trebuie discutat si altfel decit din unghiul conflictului civil.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Alexandru LĂZESCU

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Scaunele şi câinele Celsius

    Nichita DANILOV

    Scaunele şi câinele Celsius

    Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    Sorin CUCERAI

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

    O critică a criticii

    Dana ȚABREA

    O critică a criticii

    Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Răzbunarea mașinii

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.