Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Freud ???n tara lui Mao

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Balzac si micuta croitoreasa chineza, despre care am scris aici si care a aparut ?n rom?neste la editura Polirom, a fost un mare succes international. Dai Sijie, cunoscut ?nainte doar ?n ipostaza de cineast (si-a adaptat, de altfel, si propriul roman), se dovedea, la ?nt?ia lui carte, un prozator inventiv si inteligent, scriind ?ntr-o franceza de o remarcabila fluenta. Romanul, dincolo de frumoasa poveste de dragoste desfasurata pe fondul sinistru al revolutiei culturale, arata ?ndeosebi cum poti rezista, gratie lecturii, ?n fata prostiei, a fanatismului si a presiunii ideologice.
    Noul lui roman, Complexul lui Di (Gallimard, 2003), este mai ambitios, at?t la nivelul compozitiei c?t si la acela al registrelor naratiunii. Urmarim tribulatiile unui psihanalist, pe nume Muo, care revine ?n China anului 2000. Plecat la Paris, la ?nceputul anilor '90, cu o bursa de studii, ?l descoperise, dupa Freud, pe Lacan. Se lanseaza acum ?ntr-o aventura nebuneasca si riscanta; vrea s-o scoata din ?nchisoare pe logodnica lui, arestata pentru ca transmisese unor corespondenti de presa occidentali fotografii dovedind ca politistii chinezi practica tortura. Muo ar fi, daca e sa-l credem pe romancier, primul psihanalist chinez. Urmase la Paris, vreme de patru ani, o analiza cu o somitate ?n materie, un discipol al lui Lacan, doctorul Michel Nivat. Acesta nu facea, bine?nteles, dec?t sa asculte ceea ce-i spunea pacientul ?ntins pe canapea; dar ceea ce particularizeaza aceasta relatie e ca, o buna bucata de vreme, Muo - nestap?nind franceza - vorbea ?n limba lui materna, povestind, spre exemplu, amintiri din perioada Revolutiei culturale si r?z?nd uneori p?na la lacrimi, sub privirile - totusi - intrigate ale Maestrului. ?n plus, lucru mai cur?nd surprinzator la cineva care vede peste tot pulsiuni si simboluri sexuale, Muo este virgin si i se ?nt?mpla nu o data sa nu-si poata controla dorintele si fantasmele. Romanul, se vede imediat, mizeaza pe umor (adesea foarte negru) si pe deriziune. Muo stie ca pentru a-si salva logodnica va trebui sa dea spaga (nu stiu care e cuv?ntul chinezesc, dar el exista ?n limba marelui popor care ?nca, pretind unele voci, mai construieste socialismul) judecatorilor si avocatilor, acestia din urma nefiind dec?t niste intermediari. Or, ?n cazul sau, exigentele s?nt iesite din comun: judecatorul Di accepta sa-i elibereze logodnica numai daca Muo ?i aduce ?n pat o fecioara, ?ntruc?t, conform unor credinte seculare, fecioarele transmit partenerilor lor o forta vitala infinit de pretioasa. Romanul ia de acum ?ncolo forma unei povestiri picaresti, cu rasturnari de situatii si efecte de surpriza, cu at?t mai mult cu c?t (nici) ?n China de astazi nu ?nt?lnesti fecioare la tot pasul.
    O China pe care autorul o ?nfatiseaza ?n contrastele ei vertiginoase; trenuri mizere, murdare, ?ntesate de vagabonzi si de hoti; saloane de "coafura" transformate ?n bordeluri unde fetele se expun ?n vitrine, ca la Amsterdam; restaurante unde debarca autocare pline ochi cu turisti, carora li se propun meniuri afrodisiace ultrarafinate; cartierele noilor ?mbogatiti, cu vile de un kitsch agresiv - verande, arcade, cupole, statui ?n gradina, f?nt?ni; fast-food-uri, magazine de suveniruri, chioscuri de ziare etal?nd pe prima pagina fotografii "sexy" ale vedetelor de cinema si televiziune; personaje a caror simpla ?nfatisare exterioara frizeaza delirul, precum taranul ?mbracat cu o haina occidentala si cu blugi suflecati p?na la genunchi, purt?nd ?n spate un plug de lemn.
    Nu lipsesc din roman nici erotismul (scena ?n care Muo face pentru prima data dragoste e un regal) nici poezia tulburatoare a savorilor si a mirosurilor. Dar nu lipsesc nici secventele ce arata ca, ?n China zg?r?ie-norilor si a performantelor tehnologice, structurile comuniste ram?n ?n continuare foarte solide. Ma g?ndesc ?n special la episodul ?n care Muo nimereste la comisia ce se ocupa de "publicatiile clandestine" si unde, ?n mai multe ?ncaperi, se afla gramezi de carti interzise, apoi bobinele filmelor ce au avut aceeasi soarta si unde, ?n fine, ?ntr-o sala speciala, s?nt depozitate scrisorile de denunt (pe categorii; sot si sotie, parinti si copii, colegi, vecini, informatori etc.) precum si cele de auto-denunt, practica frecventa ?n timpul Revolutiei culturale. Povestea, ?n fapt, nu are deznodam?nt: Muo nu poate lupta cu un sistem profund corupt. Si pe deasupra, tot caut?nd fecioare pentru judecatorul Di, a capatat obiceiul sa se ?ndragosteasca de ele si sa le pastreze pentru el.
    Alexandru CALINESCU

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri