Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Icoane, politica si miturile secularismului vest-european

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Multi dintre cei care s-au alaturat initiativei de scoatere a icoanelor din scolile romanesti lansata de un profesor din Buzau, Emil Moise, au vazut cu siguranta in acest gest simbolic inceputul unui proces mai amplu de promovare a unei viziuni prevalent seculare in societate, dupa modelul dominant astazi in Europa occidentala. Semnatarii, intre care se regasesc nume onorabile si de o reala suprafata intelectuala, sint probabil convinsi ca acest demers e un pas obligatoriu in efortul de modernizare a tarii, cu atit mai necesar in contextul apropiatei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana. Ei sint parte a unei elite intelectuale ce viseaza sa modeleze societatea autohtona urmind liniile directoare deja trasate in vestul continentului care promoveaza individualismul si relativismul, refuzul ideii de bine si rau in acceptiunea lor traditionala, de sorginte crestina, ca puncte de reper pentru morala publica.
    Din aceasta perspectiva religia este asociata automat cu obscurantismul si superstitia opunindu-se ratiunii si progresului umanitatii in general. Intr-o carte ilustrativa pentru acest curent de gindire, intitulata semnificativ „Sfirsitul Credintei",, Sam Harris afirma ca „fara indoiala, credinta religioasa ramine o sursa perpetua de conflict intre oameni, determinind persoane altfel inteligente sa nu se gindeasca deloc, sau sa se gindeasca  gresit la chestiuni esentiale pentru civilizatia noastra".  Or, astfel de argumente au un impact considerabil intr-o perioada in care terorismul international, care in ciuda discursurilor ce sustin contrariul isi extrage covirsitor agenda ideologica din Islam, a devenit o amenintare globala pentru securitatea planetei.
    Aceste cercuri intelectuale, de regula in consonanta cu miscarile politice de stinga si cu o buna parte din mass media, se afla in avangarda bataliei pentru extinderea tolerantei sexuale pina la limita legiferarii casatoriei intre persoane de acelasi sex. Tot ele sint cele care au inventat si impus multiculturalismul drept un principiu fundamental in majoritatea tarilor din Europa occidentala care gazduiesc comunitati extinse de imigranti. Amploarea si influenta acestor curente sint impresionante. Cu doi ani in urma italianul Rocco Butiglionne, un catolic practicant, a trebuit sa fie eliminat de pe lista propunerilor de comisari europeni inaintata de Jose Manuel Barroso Parlamentului European datorita opiniilor sale critice fata de homosexualitate. Sau, un alt exemplu: in ciuda demersurilor insistente ale Vaticanului si presiunilor venite mai ales dinspre polonezi, au fost refuzate cu obstinatie toate propunerile ce cereau introducerea unor trimiteri explicite la radacinile crestine ale Europei in textul de acum defunctei Constitutii Europeane, elaborat de un colectiv prezidat de fostul presedinte francez Valery Giscard d'Estaing. De altfel, Franta este considerata un adevarat bastion al secularismului european, fiind luata de model si de exponenti importanti ai societatii civile si ai mediului academic din Romania.
    Dar vor gasi astfel de idei un mediu fertil la noi? Lucrurile sint amestecate. Desi in buna parte, mai ales mediul rural, traditiile continua sa fie pastreze cu destula consecventa, nu putem totusi vorbi de o fervoare religioasa reala, chiar daca biserica ortodoxa ramine neabatut cap de lista in topul increderii romanilor. Pe de alta parte, multi s-au simtit totusi deranjati de sarabanda sfintirilor de tot felul, de la vapoare la sedii ale agentiilor de turism, sfintiri care umpleau la un moment dat ecranele televizoarelor, ca si de vorbaria cu trimiteri religioase in mod evident falsa, practicata de politicieni de toate culorile. Cu toate acestea nu putem vorbi nici pe departe de un curent masiv in favoarea secularismului, ceea ce, in opinia acelei parti a elitelor romanesti pomenite mai sus este o adevarata nenorocire, un fel de piatra de moara care impiedica intrarea noastra in modernitate.
    Numai ca acest tip de modernitate dominata de secularism este departe de a fi in stare sa ofere raspunsuri acolo unde pretinde ca religia creeaza probleme. Daca e drept ca astazi terorismul global este alimentat in principal de agenda fundamentalismului islamic, marile nenorociri ale secolului trecut, cele doua razboaie mondiale, crimele cu zeci de milioane de victime datorate nazismului si comunismului deopotriva, de la genocidul orchestrat de Stalin la cel provocat de khmerii rosii condusi de Pol Pot, nu au avut nici un fel de substrat religios. La fel conceptul de multiculturalism e un esec de proportii, ce a dus la crearea unor adevarate bombe sociale in statele occidentale, in care a avut loc o imigratie de masa cu precadere din spatiul musulman.
    Dar lucrurile nu se opresc aici. Un tip de degradare ingrijoratoare ale carei simptome devin tot mai vizibile pare sa macine astazi lumea occidentala. Indiferent cum ne raportam filosofic la preceptele religioase, in particular la crestinism, nu putem sa nu observam ca acele concepte, precum primatul ratiunii si a drepturilor individuale, promovate consecvent de arhitectii si activistii secularismului suna bine pe hirtie, dar rezultatele de pe teren sint departe de a fi entuziasmante. Eliminarea reperelor morale traditional crestine si cultivarea obsesiva a relativismului absolut au dezarticulat serios sistemul social fara a introduce alte mecanisme de reglaj eficiente.
    Din perspectiva acestei discutii, un articol recent publicat in „International Herald Tribune" facea trimitere la viziunea lui John Locke, a carui filozofie politica a marcat semnificativ constructia institutionala a Statelor Unite. Filosoful, desi extrem de tolerant in privinta acceptarii celor mai variate credinte religioase, era in acelasi timp un adversar declarat al ateismului. „Nu trebuie sa  existe nici un fel de toleranta fata de cei care neaga existenta lui Dumnezeu. Angajamentele, conventiile si legamintele pe care sint construite societatile omenesti nu mai au nici o valoare in ochii ateistilor. Daca il eliminam pe Dumnezeu, totul se dizolva". Avertismentul lui John Locke ramine extrem de valabil si astazi. Propavaduind fara discernamint primatul individualismului in dauna comunitatii ca principiu fundamental de organizare a societatii, am deschis o adevarata cutie a Pandorei.
    Fara indoiala, o astfel de discutie e una extrem de complicata. Insa nu e deloc sigur ca trebuie sa propunem Romaniei un tip de modernitate precum cea fundamentata pe secularismul vest-european, intr-un moment in care impasul acestei formule este evident. Partea buna a „scandalului icoanelor din scoli" ar putea fi insa aceea ca in acest fel demareaza una din discutiile cu adevarat importante pentru societatea romaneasca in ansamblu. Oricum, ceea ce e clar de la inceput e ca demersul a divizat deja o societate civila aflata pina acum de aceeasi parte a baricadei.
     Din pacate, debutul dialogului a fost departe de a fi unul de bun augur. Gigi Becali s-a dezlatuit imediat gata sa mai adune citeva puncte electorale intr-o emisiune televizata gazduita de B1TV, emisiune ce devenit repede o demascare publica, intrerupta de aplauze entuziaste de aprobare din sala, a initiatorilor proiectului. S-a vorbit despre lucrarea satanei si despre ungurii din Consiliul pentru combaterea discriminarii care vor sa ne distruga credinta stramoseasca intr-o maniera dezarmant de ridicola si primitiva, dominata de teoria conspiratiei.
    Si mai dezarmant e faptul ca si o personalitate ca academicianul Constantin Balaceanu Stolnici ataca initiativa cu pricina intr-un registru aproape la fel de dezamagitor vorbind despre dusmanii dinauntru si din afara tarii, angajati impotriva credintei noastre, a parintilor, bunicilor si inaintasilor nostri. Daca e sa respingem intr-un mod cu adevarat convingator un demers de asimilare artificiala a unor teze ce nu au facut decit sa dizolve periculos reperele fundamentale pe care s-a construit identitatea Europei si, mai ales, daca vrem sa propunem constructia unui tip diferit de modernitate pentru Romania, trebuie sa ridicam considerabil nivelul discutiei. Altfel riscam sa compromitem o tema esentiala si sa o abandonam in miinile celor ca Gigi Becali, la fel cum chestiunea nationala a fost confiscata la inceputul anilor '90 de un demagog ca Vadim Tudor.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri