anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Iluzia manualelor pentru reformatori

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    La inceputul anilor 1990, multi dintre cei interesati de sansele democratizarii in Estul postcomunist au privit catre experientele anterioare ale Americii Latine si Europei de Sud (Grecia, Spania, Portugalia). Guvernele occidentale, Uniunea Europeana si actorii  internationali nonguvernamentali ce au inspirat si sprijinit schimbarile din Europa de Est aveau nevoie de repere clare pentru actiune, si mai putin de interogatii savante. Astfel ca s-a cautat initial adaptarea retetelor elaborate in deceniile anterioare. "Ghidurile practice" in beneficiul reformatorilor interni si al promotorilor externi ai democratiei au fost intens si indelung ridiculizate in anii 1990, cel putin in perioada initiala a schimbarii politice din Europa de Est. Mai tirziu, insa, SUA si  Uniunea Europeana n-au putut opera altfel decit pe baza unor astfel de retete, atunci cind s-a pus problema asistentei pentru consolidarea democratiei si pentru pregatirea unora dintre tarile  postcomuniste in NATO si Uniunea Europeana.

    In privinta Africii de Nord si Orientului Mijlociu, ne putem astepta ca recentele contestari la care sint supuse regimurile autoritare sa aduca in atentia observatorilor interesati o serie intreaga de recomandari pentru o democratizare reusita. Multe dintre ele se vor dovedi nerealiste, in timp ce altele ar putea contine idei utile. Insa este greu de crezut ca influenta lor va fi la fel de mare ca in cazurile est-europene, din mai multe motive. Spatiul autocratiilor arabe este mult mai neomogen decit era acum doua decenii Europa postcomunista, iar perceptiile acestor societati in legatura cu Occidentul si modelele generate acolo sint, la rindul lor, mai diversificate. De asemenea, in ultimele decenii, relatiile la nivel politic intre Occident si statele din regiune au intrat in cadre destul de rigide, ceea ce impiedica actorii occidentali sa opereze cu stimulente si sanctiuni intr-un mod la fel de flexibil ca la inceputul anilor 1990, in relatia cu Europa de Est. In fine, mai ales in cazul Statelor Unite, exista o plaja mult mai vasta a intereselor geopolitice asociate astazi cu spatiul Africii de Nord si Orientului Mijlociu, decit se intimpla acum doua decenii in cazul Europei de Est.   

    Uniunea Europeana are tendinta sa privilegieze uniformizarea acestui spatiu. Autoritatile comunitare au  pus in aplicare mecanisme de tip Uniunea pentru Mediterana si Politica Europeana de Vecinatate, care includ multe dintre tarile afectate astazi de contagiune (dar nu pe toate). Insa aceste proiecte, al caror succes este oricum discutabil, sint lipsite de "dinti" politici si nu pot fi utilizate in mod eficient pentru a face presiuni asupra autocratiilor arabe, in directia liberalizarii. Iar in ceea ce priveste constructia democratica in cele doua tari care deja au reusit inlaturarea autocratilor - Tunisia si Egipt - aceste mecanisme sint insuficiente, pentru ca nu privilegiaza in mod semnificativ statele ce aleg solutia democratica. In mod evident, este nevoie de un tratament preferential pentru aceste doua tari. Oferta suplimentara de asistenta avansata saptamina trecuta la Tunis de seful diplomatiei UE, Catherine Ashton, reprezinta un semn bun. Faptul ca nu a fost atasata o conditionalitate explicita este, de asemenea, in conformitate cu aspiratia Uniunii Europene de a exercita o "putere blinda", prin care sa incurajeze elitele tunisiene sa se angajeze pe o cale democratica. Este de asteptat ca un mesaj similar sa fie transmis gazdelor egiptene in cursul vizitei pe care baroneasa Ashton o va intreprinde marti la Cairo. Insa astfel de initiative, indiscutabil utile, nu pot ascunde faptul ca Uniunea nu are nici resursele, nici vocatia de a-si asuma direct un rol mai activ in privinta chestiunilor de fond ce vor aparea in procesul de tranzitie.

    Ca superputere globala, Statele Unite reprezinta o sursa notabila de influenta in ceea ce priveste comportamentul unora dintre regimurile nedemocratice supuse astazi contestarii publice. Asa cum au demonstrat-o evenimentele din Egipt, administratia Obama prefera sa abordeze separat aceste cazuri, optiune justificata in primul rind pe considerente geopolitice. Intrebarea importanta este daca Statele Unite vor trece dincolo de obisnuitele apeluri la evitarea violentei si la dialog intre guvern si societate, si isi vor face auzita vocea intr-un mod mai convingator, inclusiv prin recursul la stimulente si sanctiuni. De asemenea, in cazul tarilor care au parcurs deja prima etapa - inlaturarea liderilor autoritari - este de asteptat ca de la Washington sa se incurajeze o reflectie serioasa pe marginea unor modele precum cel al Indoneziei si mai ales al Turciei contemporane.

    In acest ultim caz, relevant mai ales pentru situatia din Egipt, echilibrul relativ intre democratia cu aroma islamica promovata de premierul Erdogan si garantia laicitatii statului, oferita de armata pare extrem de atractiv. Problema modului in care se poate ajunge acolo, insa, este mult mai greu de solutionat. Astfel ca, pina la urma, in cazul Tunisiei si Egiptului (si al tuturor celorlate tari care vor mai reusi, poate, o deschidere democratica), se va ajunge pina la urma la binecunoscutele discutii despre reorganizare constitutionala, sistem electoral si - nu in ultimul rind - reforma economica. Adica la subiectele pe care, in ultimele decenii, mai toate tarile care au parcurs procese de democratizare au fost nevoite sa le rezolve singure. In final, orice ghid pentru reformatori trebui tradus in limba tarii respective. Statele Unite, Uniunea Europeana sau ONG-urile internationale pot recunoaste reformatorii, dar le va veni mult mai greu sa-i creeze. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Cosmin PAȘCA

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Interogaţii

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Interogaţii

    Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

    Efectul F

    Nicolae TURTUREANU

    Efectul F

    ...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Alin ANDRIEȘ

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

    pulspulspuls

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

    Caricatura zilei

    Pe roți

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.