joi, 28.03.2024
La inceputul anilor 1990, multi dintre cei interesati de sansele democratizarii in Estul postcomunist au privit catre experientele anterioare ale Americii Latine si Europei de Sud (Grecia, Spania, Portugalia). Guvernele occidentale, Uniunea Europeana si actorii internationali nonguvernamentali ce au inspirat si sprijinit schimbarile din Europa de Est aveau nevoie de repere clare pentru actiune, si mai putin de interogatii savante. Astfel ca s-a cautat initial adaptarea retetelor elaborate in deceniile anterioare. "Ghidurile practice" in beneficiul reformatorilor interni si al promotorilor externi ai democratiei au fost intens si indelung ridiculizate in anii 1990, cel putin in perioada initiala a schimbarii politice din Europa de Est. Mai tirziu, insa, SUA si Uniunea Europeana n-au putut opera altfel decit pe baza unor astfel de retete, atunci cind s-a pus problema asistentei pentru consolidarea democratiei si pentru pregatirea unora dintre tarile postcomuniste in NATO si Uniunea Europeana.
In privinta Africii de Nord si Orientului Mijlociu, ne putem astepta ca recentele contestari la care sint supuse regimurile autoritare sa aduca in atentia observatorilor interesati o serie intreaga de recomandari pentru o democratizare reusita. Multe dintre ele se vor dovedi nerealiste, in timp ce altele ar putea contine idei utile. Insa este greu de crezut ca influenta lor va fi la fel de mare ca in cazurile est-europene, din mai multe motive. Spatiul autocratiilor arabe este mult mai neomogen decit era acum doua decenii Europa postcomunista, iar perceptiile acestor societati in legatura cu Occidentul si modelele generate acolo sint, la rindul lor, mai diversificate. De asemenea, in ultimele decenii, relatiile la nivel politic intre Occident si statele din regiune au intrat in cadre destul de rigide, ceea ce impiedica actorii occidentali sa opereze cu stimulente si sanctiuni intr-un mod la fel de flexibil ca la inceputul anilor 1990, in relatia cu Europa de Est. In fine, mai ales in cazul Statelor Unite, exista o plaja mult mai vasta a intereselor geopolitice asociate astazi cu spatiul Africii de Nord si Orientului Mijlociu, decit se intimpla acum doua decenii in cazul Europei de Est.
Uniunea Europeana are tendinta sa privilegieze uniformizarea acestui spatiu. Autoritatile comunitare au pus in aplicare mecanisme de tip Uniunea pentru Mediterana si Politica Europeana de Vecinatate, care includ multe dintre tarile afectate astazi de contagiune (dar nu pe toate). Insa aceste proiecte, al caror succes este oricum discutabil, sint lipsite de "dinti" politici si nu pot fi utilizate in mod eficient pentru a face presiuni asupra autocratiilor arabe, in directia liberalizarii. Iar in ceea ce priveste constructia democratica in cele doua tari care deja au reusit inlaturarea autocratilor - Tunisia si Egipt - aceste mecanisme sint insuficiente, pentru ca nu privilegiaza in mod semnificativ statele ce aleg solutia democratica. In mod evident, este nevoie de un tratament preferential pentru aceste doua tari. Oferta suplimentara de asistenta avansata saptamina trecuta la Tunis de seful diplomatiei UE, Catherine Ashton, reprezinta un semn bun. Faptul ca nu a fost atasata o conditionalitate explicita este, de asemenea, in conformitate cu aspiratia Uniunii Europene de a exercita o "putere blinda", prin care sa incurajeze elitele tunisiene sa se angajeze pe o cale democratica. Este de asteptat ca un mesaj similar sa fie transmis gazdelor egiptene in cursul vizitei pe care baroneasa Ashton o va intreprinde marti la Cairo. Insa astfel de initiative, indiscutabil utile, nu pot ascunde faptul ca Uniunea nu are nici resursele, nici vocatia de a-si asuma direct un rol mai activ in privinta chestiunilor de fond ce vor aparea in procesul de tranzitie.
Ca superputere globala, Statele Unite reprezinta o sursa notabila de influenta in ceea ce priveste comportamentul unora dintre regimurile nedemocratice supuse astazi contestarii publice. Asa cum au demonstrat-o evenimentele din Egipt, administratia Obama prefera sa abordeze separat aceste cazuri, optiune justificata in primul rind pe considerente geopolitice. Intrebarea importanta este daca Statele Unite vor trece dincolo de obisnuitele apeluri la evitarea violentei si la dialog intre guvern si societate, si isi vor face auzita vocea intr-un mod mai convingator, inclusiv prin recursul la stimulente si sanctiuni. De asemenea, in cazul tarilor care au parcurs deja prima etapa - inlaturarea liderilor autoritari - este de asteptat ca de la Washington sa se incurajeze o reflectie serioasa pe marginea unor modele precum cel al Indoneziei si mai ales al Turciei contemporane.
In acest ultim caz, relevant mai ales pentru situatia din Egipt, echilibrul relativ intre democratia cu aroma islamica promovata de premierul Erdogan si garantia laicitatii statului, oferita de armata pare extrem de atractiv. Problema modului in care se poate ajunge acolo, insa, este mult mai greu de solutionat. Astfel ca, pina la urma, in cazul Tunisiei si Egiptului (si al tuturor celorlate tari care vor mai reusi, poate, o deschidere democratica), se va ajunge pina la urma la binecunoscutele discutii despre reorganizare constitutionala, sistem electoral si - nu in ultimul rind - reforma economica. Adica la subiectele pe care, in ultimele decenii, mai toate tarile care au parcurs procese de democratizare au fost nevoite sa le rezolve singure. In final, orice ghid pentru reformatori trebui tradus in limba tarii respective. Statele Unite, Uniunea Europeana sau ONG-urile internationale pot recunoaste reformatorii, dar le va veni mult mai greu sa-i creeze.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Reguli de igienă orală corectă pentru copii, în funcție de vârstă (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |