Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Imbecilizarea prin televiziune

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    O ancheta foarte recenta arata ca 36% dintre
    elevii Rom?niei n-au citit, pe parcursul unui an,
    nici o carte. Alti vreo 30% n-au deschis dec?t o
    carte, maximum doua, iar ?n ce priveste zelul
    pentru lectura al ultimei treimi ne putem pune
    justificate semne de ?ntrebare.
    Mi se ?nt?mpla si mie, din lipsa de timp sau din
    comoditate, sa citesc unele ziare ?n editia lor
    electronica. Articolele mai importante s?nt
    urmate de comentariile "forumistilor". Except?nd
    rarele interventii pertinente, dau peste mesaje
    aberante, de o dezolanta vulgaritate a g?ndirii si
    a expresiei.
    Aceste doua exemple mi-au venit ?n minte citind
    cartea lui Giovani Sartori, Homo videns (editura
    Humanitas). Cartea poarta un subtitlu ?nca si mai
    explicit: "Imbecilizarea prin televiziune si post-
    g?ndirea". Filosof si politolog renumit, Sartori ar
    putea fi ?ncadrat, de catre amatorii de etichete,
    printre "neo-reactionari". ?n fapt, ?nsa, e un
    intelectual de solida formatie umanista care
    refuza sa cedeze ?n fata celor care fac apologia
    progresului si care decreteaza ca reperele
    culturale traditionale s?nt perimate. Cartea e de o
    claritate ireprosabila iar demonstratia pe care o
    face autorul mi se pare fara cusur.
    Ce constata, ?n definitiv, Giovani Sartori? El
    ?ncepe prin a aminti ca ziarele, telefonul si
    radioul au reprezentat tot mijloace de
    comunicare lingvistica; ruptura se produce o
    data cu aparitia televiziunii, care consacra
    primatul imaginii. Televiziunea rastoarna raportul
    dintre a ?ntelege si a vedea: de aici - saracirea
    ?ntelegerii si pierderea capacitatii de
    abstractizare, a g?ndirii prin concepte. Lui Homo
    sapiens i-a succedat Homo videns, al carui
    limbaj perceptiv este incomparabil mai sarac. Un
    capitol aparte e dedicat Internetului si navigarii
    cibernetice. Internetul, admite Sartori, este un
    instrument extraordinar, bun la toate. Dar si aici
    problema este aceea a utilizarii instrumentului.
    ?n teorie, Internetul ar trebui sa produca o
    crestere culturala; ?n practica se poate ?nt?mpla
    exact contrariul: "Potentialitatile Internetului sint
    aproape infinite, at?t ?n rau c?t si ?n bine. Ele sint
    si vor fi pozitive atunci c?nd utilizatorul va folosi
    informatii si cunostinte, adica atunci c?nd va fi
    ?nsufletit de interese intelectuale autentice, de
    dorinta de a sti si de a ?ntelege. Dar majoritatea
    utilizatorilor de Internet nu este, si prevad ca nici
    nu va fi, din aceasta categorie". P?na una-alta,
    omniprezenta televiziunii "formeaza" analfabeti
    culturali care, c?nd descopera Internetul, gasesc
    ?n el un mijloc formidabil de a-si omor? timpul,
    eventual pun?nd ?n circulatie pe retea fel de fel
    de t?mpenii (ca ?n exemplul pe care ?l dau la
    ?nceput).
    Sartori examineaza ?n continuare relatia dintre
    televiziune si politica. Regasim observatii facute
    si de alti oameni lucizi si de bun-simt.
    Televiziunea ofera mai putina informare dec?t
    ziarele si practica cel mai adesea dezinformarea,
    ignor?nd ceea ce nu se vede si privilegiind stirile
    (falsele stiri) din lumea mondena precum si cele
    care privesc crimele, t?lhariile, catastrofele etc.
    Notiunea de informatie este spulberata si
    ?nlocuita cu aceea de comunicare. Contrar
    aparentelor, si imaginea poate minti iar
    manipularea este oric?nd posibila. Televiziunea
    submineaza democratia prin dirijarea opiniei
    publice, prin tendinta de a restr?nge rolul
    partidelor si prin transformarea optiunii politice
    ?ntr-o reactie emotionala. Sartori preia metafora
    lui McLuhan despre "satul global" interpret?nd-o
    ?n chip original: "televiziunea far?miteaza lumea
    ?ntr-o puzderie de sate, reduc?nd-o, ?n acelasi
    timp, la formatul sat".
    Dependent de mic copil de televiziune, individul
    ajunge la maturitate cu simturile si cu
    disponibilitatile intelectuale atrofiate. Se adauga,
    de prin 1968 ?ncoace, degringolada galopanta a
    sistemului educational (justificata, ipocrit si
    demagogic, ca o etapa necesara ?n vederea
    "democratizarii" ?nvatam?ntului). S-a format,
    astfel, un "proletariat al g?ndirii" lipsit de orice
    consistenta intelectuala. Cultura audio-vizuala,
    conchide Sartori (ce face cu acest prilej si un
    vibrant elogiu al lecturii), este non-cultura.
    Universul pe care ea ?l construieste seamana
    tulburator de mult cu acela din fictiunile de
    anticipatie ale lui Huxley si Orwell.
    Rar am citit o carte care sa mearga at?t de direct
    si de transant la esenta problemelor. Ar trebui
    citita de toti cei care sint prizonierii creduli si
    pasivi ai micului ecran. Dar e, din pacate, o
    dorinta utopica.
    Alexandru CALINESCU

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri