Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Impozit pe prostie

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Intr-una din cartile sale, nu mai tin bine minte acum care dintre ele si nu intru in baza de date ca s-o nominalizez, presedintele in exercitiu al Uniunii Scriitorilor din Romania, Eugen Uricaru, vorbea despre un sistem de remunerare a persoanelor care aduc mari servicii statului prin intermediul loteriei nationale. Cistigurile, spunea un personaj din acel roman, erau, in mod misterios, indreptate catre cineva anume, desi totul parea de o transparenta totala. In urma cu citeva zile m-am intilnit cu un fost prieten, scriitor si el, care mi-a amintit de romanul lui Eugen Uricaru si mi-a susurat, vazindu-ma cum completez constiincios un buletin la loto 6/49, sa nu mai arunc banii pe fereastra pentru ca, si in conditiile in care extragerile se fac in direct, exista posibilitatea de a fi masluite si cistigul sa fie dirijat catre cine trebuie. Nu sint un jucator pasionat al jocurilor de noroc. Cind reporturile sint foarte mari, completez si eu un buletin simplu, de saizecisiceva de mii de lei. Nu ma astept sa fiu nici macar cistigatorul unui premiu de categoria a treia, care nu inseamna mare lucru, dar mi-ar place sa stiu ca norocul vegheaza si asupra mea, dintr-un colt al lumii, ori ca inspiratia m-a dus catre niste numere absurde la care nimeni (sau foarte putini) nu s-a gindit. Pariurile tin de o placere ciudata de a aconta viitorul, iar jocurile de noroc sint si ele un soi de pariu. In ordinea lumii, in care tuturor ni se pare ca sintem cumva scosi la mezat, loteria si pariurile incearca sa restabileasca un echilibru si sa ne dea, celor care jucam, iluzia ca putem interveni, prin mijloace oculte, intr-un colt din ceea ce se cheama destin. Ca sintem in stare sa facem jocuri in contul viitorului. Ca putem interveni in traiectoria sortii si ne putem intersecta, la oras cruce oarecare, nu atit cu un beneficiu financiar, cit cu niste rosturi care ne depasesc. De o bucata de vreme, de vreo trei saptamini, am completat cite trei variante pe un buletin simplu si am obtinut macar doua numere pe una din variante. Mi s-a intimplat chiar ca pe doua variante, cumulate, sa obtin patru numere cistigatoare. Dar daca s-ar fi intimplat ca pixul sa completeze numerele pe o singura varianta? In loc sa le fixez, doua din ele, pe varianta de sus si doua pe varianta de jos, nu as fi obtinut un cistig de categoria a treia? Indesindu-se sortii, am continuat si de fiecare data inspiratia m-a calauzit pina la jumatate. Probabil ca asa gindeste oricare jucator, mizind pe o inspiratie care-ti vine de undeva din eter. De parca cifrele s-ar roti ametitor si ar astepta, dinainte alese, sa fie numite, sa fie scrise de o mina inspirata. Asta e cel mai bizar sentiment pe care il incearca un jucator de loterie: ca numerele stiu ca vor fi alese, ca si cum ar fi petite, si ca asteapta doar sa fie scrise pe hirtie de o mina inspirata. Despre betia jucatorului de noroc a scris Dostoievski pentru a ma afla si eu in treaba dupa atita vreme si patima poate deveni un drog daca nu ai umorul necesar ca sa uiti buletinul completat doua saptamini intr-un buzunar de la haina. Sa uiti ca in ziarul de luni apar tiparite numerele extrase, sa vezi daca exista un cistig de categoria intii sau a doua si sa te intrebi daca acel cistig este al tau. In ce ma priveste, nu m-am gindit niciodata serios ce voi face daca voi cistiga 40 de miliarde de lei. Nici daca voi cistiga 200 de milioane. Nici daca voi cistiga 4 sau 5 milioane. Placerea de a juca este echivalenta cu a da un pronostic la o partida de fotbal. Te simti, in coltul tau de muritor, un demiurg mic si, in loc sa fii scris intr-o carte, simti ca scrii tu o carte. In seara partidei cu Norvegia, de la Oslo, m-am aflat la o aniversare undeva intr-o curte, la o friptura si la un pahar de vin. Dupa multi ani de zile, am urmarit partida la un televizor alb-negru. Mi se parea ca invat din nou sa citesc. Erau acolo, in curte, chibiti fanatici si diletanti absoluti. Nu s-a pus pariu pe cine invinge sau pentru pronosticul de meci egal. Ci numai pe scorul exact. Bineinteles au cistigat doua femei care nu se pricepeau la fotbal, nu aveau habar de valoarea echipelor, nu stiau nici macar care era miza partidei. 'Specialistii' o dadusera in bara total. Mi-am adus aminte atunci ca, prin 1966, la pronosticurile sportive, cistigase, la un moment dat, o suma fabuloasa de aproape 300 de mii de lei, o femeie din Satu-Mare pe care sotul o trimisese sa depuna variantele lui si care pierduse sau uitase pe drum buletinul. Disperata, femeia a incropit, la agentie, varianta ei, ca sa poata aduce acasa formularul. Si varianta ei, de necunoscatoare, a fost aceea cistigatoare. In final, totusi, ma intorc si ma intreb: dar daca prietenul meu, scriitorul care citise romanul lui Eugen Uricaru, a avut dreptate? Daca si intre cele doua razboaie mondiale se putea aranja un cistig la loterie, de ce nu s-ar putea aranja si acum? Insa eu nu sint un scriitor de scenarii si nu as vrea sa cred ca ma vind singur unor iluzii. Asta ar insemna ca pe linga celelalte impozite mai platim si un impozit pe propria prostie.
    Val CONDURACHE

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri