Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Karol Wojtyla si Teoctist Arapasu

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Aparent, alaturarea celor doua personalitati ale
    clerului Bisericii crestine este una fortata. Si mai
    ales in acest moment, in care lumea deplinge
    disparitia papei Ioan Paul al II-lea. Intr-adevar,
    exista o retinere interioara puternica atunci cind
    doresti sa scrii un editorial despre cele doua
    figuri religioase, insa ea este cu siguranta o
    excrescenta nefireasca a timiditatii jurnalistice.
    Daca ar fi sa oferim numai un singur motiv
    pentru titlul acestui editorial, el ar fi de ajuns.
    Anul 1999, vizita papei in Romania reprezinta un
    pretext pentru alaturarea celor doua figuri
    bisericesti, ratiune suficienta pentru evocarea
    unei secvente istorice din Polonia si Romania
    anilor '80.
    In 1979, la un an dupa ce a fost ales papa, Ioan
    Paul al II-lea s-a reintors in tara natala pentru a-
    si incuraja compatriotii. Mii de oameni s-au
    adunat atunci pentru a-l asculta sau numai
    pentru a-l vedea. Manifestatiile organizate
    spontan la acea vreme au incalcat orice regula
    impusa de regimul comunist, obisnuit sa mobilize
    oamenii numai cu ocazia celebrarii sistemului
    politic. In acel context, papa a aprins o scinteie
    care avea sa izbucneasca un an mai tirziu, prin
    actiunile anticomuniste ale Solidaritatii.
    Tot in 1979, viitorul patriarh Teoctist (pe atunci
    mitropolit al Moldovei), cu ocazia desfasurarii
    sedintelor Adunarii eparhiale, sublinia "vibrantul
    ecou" pe care il aveau in sufletele oamenilor
    hotaririle Congresului al XII-lea al Partidului
    Comunist Roman. Intrind furtunos pe scena
    politica, direct in Consiliul National al Frontului
    Democratiei si Unitatii Socialiste, ierarhul simtea
    nevoia sa-si marturiseasca recunostinta si
    solidaritatea, declarind intr-o telegrama trimisa
    presedintelui Nicolae Ceausescu: "Va asiguram
    de adeziunea noastra totala si de sprijinul activ
    pe care le vom arata tuturor initiativelor si
    eforturilor care se depun pentru inaltarea
    Patriei...".
    Si Karol Wojtyla a iubit solidaritatea, insa pe cea
    cu majuscula, si a marturist acest lucru in 1987,
    in cadrul celei de-a treia vizite in Polonia. Aici el
    s-a rugat in fata monumentului de la Gdansk
    inchinat muncitorilor ucisi de regimul comunist.
    Oficiind o slujba in fata unei multimi numeroase
    care agita pancarte ale sindicatului Solidaritatea,
    papa a declarat: "Nu exista lupta mai eficienta
    decit solidaritatea". Aluzia era mai mult decit
    evidenta. Si pentru a nu lasa nici o umbra de
    indoiala asupra atitudinii sale fata de regimul
    comunist, pe 15 ianuarie 1981, papa a primit in
    audienta delegatia Sindicatului Polonez
    Independent Solidaritatea, condusa de Lech
    Walesa.
    Si Teoctist Arapasu a fost primit in "audienta" in
    sala de festivitati a C.A.P. Sipote, pe 26
    februarie 1980, candidind din partea Consiliului
    National al Frontului Democratiei Socialiste
    pentru circumscriptia electorala nr. 9 Belcesti,
    judetul Iasi. Pentru ce? Pentru un loc de deputat
    in Marea Adunare Nationala. De altfel, aceasta
    zi a inaugurat ceea ce urma sa fie programul
    unei "campanii" electorale "incarcate" ce trebuia
    sa cuprinda, conform orarului prestabilit de
    Consiliul Judetean al F.D.U.S., intilniri cu
    alegatorii din 10 comune iesene alcatuind
    circumscriptia nr. 9 Belcesti. Emotionat de
    succesul si priza sa la public, viitorul patriarh
    declara ulterior: "Sint clipe de neuitat atunci cind
    toti fiii tarii pasesc cu curaj la atitea infaptuiri,
    chezasii care se intemeiaza pe increderea
    desavirsita acordata celui mai distins fiu al
    neamului nostru, care a pornit tot dintr-un sat si
    care a ajuns sa fie cunoscut pe toate
    meridianele globului pamintesc".
    Bineinteles, "cel mai distins fiu" era Nicolae
    Ceausescu, iar amintirea originii sale
    "sanatoase" era atunci un argument al calitatii
    morale ireprosabile. De fapt, afirmind aceste
    lucruri, Teoctist se flata pe sine, gindindu-se ca
    si el avea aceleasi origini "sanatoase". Cu
    deosebirea ca Ceausescu era cunoscut, fara
    indoiala, in orice coltisor patrat al Globului
    pamintesc rotund.
    Si papa a avut origini umile. Si nu a fost
    comunist. Iar binele pe care l-a facut chiar a
    patruns in orice coltisor patrat al Globului nostru
    rotund.
    P.S. Acest editorial se bazeaza pe articole din
    "Revista Mitropolia Moldovei si Sucevei",
    numerele 1-5/1980.
    Oana BURGHELEA
    oana.burghelea@ziaruldeiasi.ro

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri