Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Lectia de ipocrizie din prima zi de scoala

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Am fost la o festivitate de inceput de an scolar la un liceu de elita din Iasi si am asistat, alaturi de sute de elevi si parinti, la o lectie de ipocrizie. Conducerea scolii a prezentat un discurs artificial, in limbaj lemnos, lipsit de continut, de credibilitate si chiar de etica. Fraze de genul "multumim fostei doamne directoare care ne-a invatat drumul spre perfectiune" au stirnit ilaritate. (Intre altele, trebuie spus ca fosta doamna directoare era renumita si pentru cadourile scumpe primite ani la rind de la elevi si parinti, nu stim daca pretinse sau nu). Nu doar eu am remarcat ca cel mai bun discurs a fost cel al reprezentantei elevilor, care a vorbit natural, direct, fara cuvinte pompoase. V-am prezentat acest episod pentru ca, in opinia mea, releva un aspect important al crizei de care se tot vorbeste cind vine vorba de scoala romaneasca: si anume, starea unei (bune) parti a corpului profesoral.
    Fara a dori sa sustinem ipoteza ca profesorii sint sursa tuturor relelor, trebuie admis ca rolul lor este hotaritor nu doar pentru ceea ce merge bine, ci si pentru ce merge prost. Nu este profesor care sa nu isi aroge merite pentru un olimpic, dar n-am auzit unul sa isi asume un repetent. Raspunderea pentru rateurile scolii este totdeauna impersonala si difuza. Vinovati pentru acestea sint "sistemul", "societatea", "anturajul", "criza de valori", "tranzitia" si, nu in ultimul rind, "mass-media". Profesorii, nu. Ei isi fac datoria. Chiar cu salariile mici pe care le primesc, ii invata pe copii "drumul spre perfectiune". E numai problema celor din urma daca nu stiu sa aprecieze efortul maestrilor si sa-i urmeze, nu-i asa?
    Este limpede ca atit la succesul, cit si la insuccesul unui elev contribuie si sistemul, si societatea, si mass-media. Dar, dincolo de lantul responsabilitatilor difuze si impersonale, raspunderea profesorilor - ca si a parintilor - este una directa si importanta.
    Se vorbeste mult despre scaderea interesului elevilor pentru scoala. Dar scoala nu mai e atractiva nici pentru profesori, daramite pentru elevi. Optiunea pentru meseria de dascal a devenit pentru tot mai multi absolventi de facultate o ultima alegere. Iti iei catedra numai in lipsa de altceva mai bun. Unde se va ajunge? Cancelariile vor fi vazute drept niste rezervatii de ratati? Fireste, vor fi inca si profesori daruiti si dedicati, dar cit de convingatori si de credibili pot fi, in contextul unei atare perceptii asupra castei?
    Se vorbeste de ani buni despre criza de modele din rindul tinerilor, dar profesorii ce modele ofera? Trendul ultimilor ani a fost, in general, sa se coboare stacheta. Note mari, pentru a creste sansele la dosariada admiterii in facultate, cunostinte putine. Nu mai e un secret pentru nimeni ca produsul finit fabricat de profesori e tot mai prost, in ciuda statisticilor pozitive. Dar multi profesori promoveaza, din pacate, ideea ca e mai important sa te bati pentru a avea o imagine buna, decit sa indrepti o realitate proasta. Ipocrizia e la putere. Cazul de la Tirgu-Frumos, unde conducerea scolii a incercat sa musamalizeze faptul ca profesoara Alina Todica a fost batuta in vazul elevilor si al dascalilor pentru ca a lasat corigenta o eleva este ilustrativ pentru acest tip de mentalitate, deloc accidentala.
    Fireste, salarizarea proasta din invatamint este o cauza importanta a situatiei de lucruri descrisa mai sus. Dar sint si alte cauze, la fel de importante, care nu tin doar de bani. In ciuda pasilor de reforma, invatamintul este si acum un sistem centralist. Contractele de munca, pe viata in cazul titularilor, care sint majoritari, predispun la blazare si indolenta. Scoala inca are in centrul sau interesul profesorului, nu al elevului. A spus-o, pe 15 septembrie, si fostul elev mediocru Basescu. Dar critica presedintelui nu pe dascali ar trebui sa-i vizeze, ci pe taietorii de frunze de la Ministerul Educatiei. Fara vointa politica si strategii coerente, profesorii, oricit de bine intentionati ar fi, nu pot schimba nimic. Cel mult, pot inregistra mici victorii personale.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri