Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Lustratia maxima

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    De citeva saptamini, discutam din nou, a cita oara, despre lustratie. Din pacate, dupa 16 ani de discutii pe aceasta tema, dezbaterile nu au cistigat prea mult in profunzime, nuante, realism si cuprindere bibliografica, ele pacatuind in plus prin extrema politizare a subiectului, mi(s)tificare, naivitate si debusolanta ignoranta.
    Prea putini dintre politicienii, ziaristii si analistii care participa la dezbaterea publica percep in profunzime semnificatia istorica a temei, complexitatea, nuantele si implicatiile ei extraordinare. Am vazut participanti la talk-show-uri care nu facusera efortul minim de documentare de a parcurge cele doua proiecte de lege aflate in dezbaterea Parlamentului. Ca sa nu mai spunem ca nu erau la curent cu dosarul est-european al aplicarii legii lustratiei, cu istoriografia privind perioada comunista sau cu sofisticata literatura de specialitate dedicata, in ultima vreme, domeniului "justitiei de tranzitie" ("transitional justice"), de prima relevanta pentru subiectul in discutie.
    Or, rasfoirea dosarului est-european arata ca aplicarea legilor lustratiei in statele postcomuniste din jur nu a fost tocmai o poveste de succes, simpla si izbavitoare, cum se tot spune la noi. Dimpotriva, a stirnit nenumarate probleme, macar la fel de multe cite a rezolvat. A provocat infinite complicatii juridice (punind la mare incercare normele justitiei liberale), etice (efortul de trasare a unei linii morale intre responsabili si victime esuind partial), stiintifice (pentru ca imaginea sistemului totalitar pe care o construiesc politicile retributive este deformata) si politice (din cauza instrumentarii politice a legii). Daca aceste complicatii nu sint anticipate, vom ajunge curind intr-o fundatura.
    In mod cu totul surprinzator, in dezbaterea publica legata de lustratie nu a fost scos in evidenta cel mai important lucru: daca proiectul de lege initiat de Societatea Timisoara trece prin Parlament in forma actuala, atunci vom fi statul cu cea mai radicala lege a lustratiei din Europa de Est.
    Cu exceptia Cehiei si Albaniei, in toate celelalte state est-europene legile lustratiei ii vizeaza doar pe membrii si colaboratorii politiei politice. Numai Cehia si Albania au inclus intre pozitiile "lustrabile" si posturile detinute in partidul comunist si in birocratia politica - la nivel central si districtual, in Cehia, iar in Albania doar anumite pozitii de la nivel central. Proiectul de lege romanesc este mai radical prin faptul ca include intre pozitiile lustrabile mai multe posturi din partidul comunist si birocratie, mergind pina la nivel comunal, si prin aceea ca numarul posturilor postcomuniste conditionate de lustratie este incomparabil mai mare (in Cehia, legea nu impiedica ocuparea unei pozitii in Parlament si in alte demnitati alese sau desemnarea in executiv).
    Proiectul de lege al Societatii Timisoara a avut ca principal model legea ceha, de la care a preluat procedeul radical al descalificarii administrative automate. Din cauza acestuia, lustratia ceha a stirnit serioase controverse in plan intern (inclusiv interventia Curtii Constitutionale), proteste internationale (din partea Consiliului Europei, a Organizatiei Internationale a Muncii, a Comitetului Helsinki si, mai nou, presiuni discrete din partea UE) si critici elaborate in literatura de specialitate dedicata "justitiei de tranzitie".
    Lustratia se dovedeste o mare provocare pentru normele liberale si justitia democratica. Ea presupune descalificare administrativa categoriala, colectiva, retroactivitate, prezumtia de vinovatie, discriminare apriorica, in afara mecanismelor justitiei, fara proceduri de demonstrare a culpei individuale etc - adica tot atitea lucruri care intra in contradictie cu principiile si practicile din democratiile consolidate.
    Nu intimplator, peste tot in Europa de Est, Curtile Constitutionale au amendat consistent legile lustratiei (deciziile merita a fi atent studiate) si probabil se va intimpla acelasi lucru si in Romania. In Cehia, marea majoritate a celor care au apelat la justitie pentru a contesta efectele legii au obtinut cistig de cauza. De citiva ani, au inceput sa apara decizii CEDO pe aceeasi tema care dau dreptate reclamantilor. Dupa cum observa Noel Calhoun, fostii comunisti au invatat sa foloseasca foarte bine instrumentele legale, ideologice si morale oferite de democratia liberala, aflindu-se pe pozitia paradoxala de a-i critica, cot la cot cu institutiile internationale, pentru comportament "antidemocratic" tocmai pe aceia care au trecut, in Europa de Est de dupa '89, drept promotorii democratiei.
    Marea problema a democratiei este ca trebuie sa indrepte nedreptatile trecutului fara sa comita la rindu-i nedreptati. Acest lucru este, deseori, greu de acceptat, dar el constituie conditia esentiala pentru ca politicile retributive sa aiba macar partial efectele morale anticipate de promotorii lor. Democratia nu poate fi la fel de "eficienta", rapida si determinata ca o dictatura. Justitia post-totalitara este obligata sa se bazeze pe norme clare, fundamentate, care atrag consensul social si nu stirnesc suspiciuni, pentru a fi cu adevarat justitie. De aceste lucruri trebuie sa tina cont si avocatii lustratiei de la noi.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri