Sedinta Comisiei pentru cultura a Camerei
Deputatilor de saptamina trecuta, in care a fost
criticata acerb emisiunea Big Brother, s-a
terminat indecis, motiv pentru care deputatii au
promis ca vor organiza o dezbatere ampla pe
marginea subiectului, la care vor fi invitati
reprezentanti ai Bisericii si Academiei.
Dezbaterea nu a avut loc si nu sint semne ca
va fi organizata vreodata. Ar fi fost interesant.
Ar fi fost util sa vedem cum stam, care sint
discursurile in competitie si care sint grupurile
care adera la ele. Am fi obtinut, poate, o schita
a hartii morale a societatii, fie si una cu
contururi vagi. Rom?niei postcomuniste ii
lipsesc, pe linga atitea altele, si dezbaterile pe
teme morale, care sa ajute la o mai adecvata
reglementare in domenii si probleme care
implica probleme etice.
Sint televiziunea si sexualitatea prea putin
importante pentru astfel de dezbateri? Poate,
daca privim lucrurile de la inaltimea marilor
tratate morale. ?nsa daca ne punem ochelarii
pentru vremurile de acum, situatia se schimba.
?n lumea plurala si fragmentata de astazi exista
putine teme mari de dezbatere morala, care sa
fie relevante pentru toata lumea si sa fie duse
in termeni care sa aiba referinta pentru fiecare.
Oricit de greu ar fi de acceptat, sexualitatea
este una din aceste putine teme. Anthony
Giddens merge pina la a afirma ca dezbaterile
privind sexualitatea ocupa astazi locul detinut
altadata de marile dezbateri teologice. Scoasa
la lumina de modernitate, mereu investigata,
masurata, tipologizata, regularizata,
sexualitatea a devenit unul din subiectele in
legatura cu care se exprima preocuparile morale
ale societatii si se profileaza tipuri de atitudini.
Disparitia marilor teme este sincrona cu
disparitia metadiscursurilor morale, a celui
religios in primul rind, precum si a marilor
doctrine morale cu valoare normativa. Aceasta
nu inseamna ca valorile si ideile formulate in
secole de reflectie morala au disparut pur si
simplu, ci doar ca acum nu mai fac parte din
discursuri coerente si articulate, care sa ofere
unitar raspunsuri la toate problemele vietii si sa
profileze, in ultima instanta, identitati etice.
Valori morale cu origini diferite circula singure,
desprinse de contextul discursiv, si se combina
aleatoriu, in formule eclectice, cu vecinatati
altadata de neimaginat. ?ntrucit posibilitatile de
combinare sint multiple, hazardul joaca un rol
foarte important, raspunsurile morale formulate
la un moment dat, intr-o chestiune data,
depinzind de cultura etica particulara a celor
angajati in dezbatere si de nenumarate
circumstante nereprezentative. Din acest motiv
sint dezbaterile atit de importante astazi.
Nemaiexistind referinte implicite, este important
ca raspunsurile sa fie formulate la vedere si,
prin negocieri multiple, sa se ajunga, pe de o
parte, la consensuri rezonabile, fie si minimale,
si, pe de alta, sa se structureze tipuri de
discursuri, care sa puna o oarecare ordine in
dezbateri, astfel incit valorile si atitudinile sa nu
se mai combine abulic si sa se schimbe
oportunist. ?n Occident, reglementarile din
domeniul televiziunii au oferit oportunitatea
pentru astfel de exercitii foarte utile comunitatii,
in cadrul carora s-au structurat discursuri si
identitati etice, s-au afirmat grupuri
reprezentative pentru diferite parti ale societatii,
care s-au implicat in competitia pentru
reglementarea chestiunilor de interes comun.
?n Rom?nia, reglementarea din domeniul
televiziunii este lasata in seama Consiliului
National al Audiovizualului, comisiile
parlamentare de cultura si presa implicindu-se
din cind in cind. Alti actori in dezbatere, cu
prezenta constanta, voce clara si autoritate
recunoscuta, nu exista. Astfel, reglementarea
unor chestiuni sensibile si importante pentru
profilul moral al societatii depind de rudimentele
de cultura etica ale membrilor CNA, care sint
absolventi de politehnica si de drept sau au
formatie artistica, dar nu s-au remarcat
vreodata in dezbateri pe teme morale. De altfel,
Rom?nia duce lipsa cronica de voci cu
autoritate in domeniu. Pe de alta parte,
societatea pare putin interesata sa se
autoreglementeze: nici o organizatie
neguvernamentala nu si-a facut o preocupare
din participarea constanta in astfel de
dezbateri. Presa, Biserica, Academia si
formatiunile politice intervin din cind in cind,
dar o fac dezamagitor, fara argumente
nuantate, nefiind capabile sa treaca dincolo de
postura instantei ultragiate, scandalizate,
oripilate.
Ca urmare, procesul de reglementare are
caracteristici deloc incurajatoare. Hotaririle sint
luate de grupuscule nereprezentative, in urma
unui proces decizional putin transparent, in
care conteaza foarte mult gusturile estetice si
ideologice, preferintele personale sau chiar
dispozitia de moment a celor investiti cu
autoritate. Desigur, membrii CNA spun ca
misiunea lor este una pur tehnica, aceea de a
asigura respectare Legii 504/2002, a
audiovizualului, insa legea nu acopera o
multime de situatii particulare pentru care
deciziile sint luate aleatoriu cu argumente din
diferite registre. ?n al doilea rind, procesul
decizional seamana suparator cu vechile concilii
religioase, in care luminatii se aduna si decid
magisterial si autoritar, fara drept de apel, fara
sa existe corpuri ponderatoare. ?n al treilea
rind, din cauza caracterului autoritar,
"transcendental", al deciziilor, societatii i se
confirma ca nu are a-si spune cuvintul in
chestiuni care o privesc direct.
Acum, citeva cuvinte despre "dezbaterea" de
saptamina trecuta legata de Big Brother.
Majoritatea luarilor de pozitie din CNA si din
Comisia pentru cultura a Camerei au fost
indispuse si ultragiate. Argumentele utilizate au
fost din mai multe registre: legal-tehnic
(imaginile licentioase nu trebuiau programate,
fara insemne specifice, inainte de orele
permise de lege - Ralu Filip), conservator-
traditionalist (copiii au fost expusi la imagini
pornografice, valorile familiei au fost
subminate, a fost incurajata prostitutia - Madalin
Voicu, Mihai Malaimare, R. Filip), natural (cei
din casa Big Brother traiesc in conditii anormale
si transmit false modele de comportament -
presa), feminist (imi place frumosul dintr-o
femeie, dar nu exploatarea ei - M. Voicu). Au
existat si trei firave luari de pozitie cu
argumente liberale, impotriva masurilor
represive (Mona Musca, Raduly Robert si
Rasvan Popescu). Argumente religioase nu au
fost utilizate explicit, dar este de presupus ca
educatia religioasa a influentat decizia mai
multor intervenienti. Interesant este ca
argumentele conservator-traditionaliste au fost
preluate, in lipsa unei formatiuni puternice cu o
astfel de ideologie, de reprezentantii PSD, care
isi asuma tot mai mult, in ciuda etichetei
formale de social-democrati, roluri publice
tinind de conservatorism. Procedeul cel mai
des utilizat in dezbateri a fost cominatia:
majoritatea celor care si-au exprimat opinia au
semnalat pericole grave - pentru societate,
pentru familie, pentru copii. Astfel, televiziunea
si sexualitatea au fost investite cu un rol nefast,
fiind lucruri care trebuie sa suscite intotdeauna
sentimentul de vinovatie, fata de care trebuie sa
fim mereu in garda si perpetuu suspiciosi.
Raspunsul formulat a fost punitiv, nu proactiv,
aceasta spunind multe despre tendintele
autoritare, disciplinare, strict normative ale
celor pusi sa decida. Membrii CNA si deputatii
au invocat principii morale cu valoare
apodictica, pe care le-au proclamat ca
universale si general impartasite, desi nu avem
de unde sa stim care este statutul lor atita
vreme cit, la noi, nu au loc dezbateri si nu se
fac masuratori sociologice exacte. Desi se
repliaza, in general, pe pozitia legal-tehnica,
membrii CNA si oamenii politici sint tentati
mereu de apostolatul moral, desi nu au fost
investiti de nimeni pentru aceasta. ?n fine, in
cele mai multe din luarile de pozitia inregistrate,
societatea este infantilizata, presupunindu-se
ca oamenii nu au nicicum capacitate critica sa
filtreze ce vad la televizor, ceea ce este de-a
dreptul fals.
Adrian CIOFL?NCA
adrian.cioflanca@ziaruldeiasi.ro