Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Moralisti fara morala

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Sedinta Comisiei pentru cultura a Camerei
    Deputatilor de saptamina trecuta, in care a fost
    criticata acerb emisiunea Big Brother, s-a
    terminat indecis, motiv pentru care deputatii au
    promis ca vor organiza o dezbatere ampla pe
    marginea subiectului, la care vor fi invitati
    reprezentanti ai Bisericii si Academiei.
    Dezbaterea nu a avut loc si nu sint semne ca
    va fi organizata vreodata. Ar fi fost interesant.
    Ar fi fost util sa vedem cum stam, care sint
    discursurile in competitie si care sint grupurile
    care adera la ele. Am fi obtinut, poate, o schita
    a hartii morale a societatii, fie si una cu
    contururi vagi. Rom?niei postcomuniste ii
    lipsesc, pe linga atitea altele, si dezbaterile pe
    teme morale, care sa ajute la o mai adecvata
    reglementare in domenii si probleme care
    implica probleme etice.
    Sint televiziunea si sexualitatea prea putin
    importante pentru astfel de dezbateri? Poate,
    daca privim lucrurile de la inaltimea marilor
    tratate morale. ?nsa daca ne punem ochelarii
    pentru vremurile de acum, situatia se schimba.
    ?n lumea plurala si fragmentata de astazi exista
    putine teme mari de dezbatere morala, care sa
    fie relevante pentru toata lumea si sa fie duse
    in termeni care sa aiba referinta pentru fiecare.
    Oricit de greu ar fi de acceptat, sexualitatea
    este una din aceste putine teme. Anthony
    Giddens merge pina la a afirma ca dezbaterile
    privind sexualitatea ocupa astazi locul detinut
    altadata de marile dezbateri teologice. Scoasa
    la lumina de modernitate, mereu investigata,
    masurata, tipologizata, regularizata,
    sexualitatea a devenit unul din subiectele in
    legatura cu care se exprima preocuparile morale
    ale societatii si se profileaza tipuri de atitudini.
    Disparitia marilor teme este sincrona cu
    disparitia metadiscursurilor morale, a celui
    religios in primul rind, precum si a marilor
    doctrine morale cu valoare normativa. Aceasta
    nu inseamna ca valorile si ideile formulate in
    secole de reflectie morala au disparut pur si
    simplu, ci doar ca acum nu mai fac parte din
    discursuri coerente si articulate, care sa ofere
    unitar raspunsuri la toate problemele vietii si sa
    profileze, in ultima instanta, identitati etice.
    Valori morale cu origini diferite circula singure,
    desprinse de contextul discursiv, si se combina
    aleatoriu, in formule eclectice, cu vecinatati
    altadata de neimaginat. ?ntrucit posibilitatile de
    combinare sint multiple, hazardul joaca un rol
    foarte important, raspunsurile morale formulate
    la un moment dat, intr-o chestiune data,
    depinzind de cultura etica particulara a celor
    angajati in dezbatere si de nenumarate
    circumstante nereprezentative. Din acest motiv
    sint dezbaterile atit de importante astazi.
    Nemaiexistind referinte implicite, este important
    ca raspunsurile sa fie formulate la vedere si,
    prin negocieri multiple, sa se ajunga, pe de o
    parte, la consensuri rezonabile, fie si minimale,
    si, pe de alta, sa se structureze tipuri de
    discursuri, care sa puna o oarecare ordine in
    dezbateri, astfel incit valorile si atitudinile sa nu
    se mai combine abulic si sa se schimbe
    oportunist. ?n Occident, reglementarile din
    domeniul televiziunii au oferit oportunitatea
    pentru astfel de exercitii foarte utile comunitatii,
    in cadrul carora s-au structurat discursuri si
    identitati etice, s-au afirmat grupuri
    reprezentative pentru diferite parti ale societatii,
    care s-au implicat in competitia pentru
    reglementarea chestiunilor de interes comun.
    ?n Rom?nia, reglementarea din domeniul
    televiziunii este lasata in seama Consiliului
    National al Audiovizualului, comisiile
    parlamentare de cultura si presa implicindu-se
    din cind in cind. Alti actori in dezbatere, cu
    prezenta constanta, voce clara si autoritate
    recunoscuta, nu exista. Astfel, reglementarea
    unor chestiuni sensibile si importante pentru
    profilul moral al societatii depind de rudimentele
    de cultura etica ale membrilor CNA, care sint
    absolventi de politehnica si de drept sau au
    formatie artistica, dar nu s-au remarcat
    vreodata in dezbateri pe teme morale. De altfel,
    Rom?nia duce lipsa cronica de voci cu
    autoritate in domeniu. Pe de alta parte,
    societatea pare putin interesata sa se
    autoreglementeze: nici o organizatie
    neguvernamentala nu si-a facut o preocupare
    din participarea constanta in astfel de
    dezbateri. Presa, Biserica, Academia si
    formatiunile politice intervin din cind in cind,
    dar o fac dezamagitor, fara argumente
    nuantate, nefiind capabile sa treaca dincolo de
    postura instantei ultragiate, scandalizate,
    oripilate.
    Ca urmare, procesul de reglementare are
    caracteristici deloc incurajatoare. Hotaririle sint
    luate de grupuscule nereprezentative, in urma
    unui proces decizional putin transparent, in
    care conteaza foarte mult gusturile estetice si
    ideologice, preferintele personale sau chiar
    dispozitia de moment a celor investiti cu
    autoritate. Desigur, membrii CNA spun ca
    misiunea lor este una pur tehnica, aceea de a
    asigura respectare Legii 504/2002, a
    audiovizualului, insa legea nu acopera o
    multime de situatii particulare pentru care
    deciziile sint luate aleatoriu cu argumente din
    diferite registre. ?n al doilea rind, procesul
    decizional seamana suparator cu vechile concilii
    religioase, in care luminatii se aduna si decid
    magisterial si autoritar, fara drept de apel, fara
    sa existe corpuri ponderatoare. ?n al treilea
    rind, din cauza caracterului autoritar,
    "transcendental", al deciziilor, societatii i se
    confirma ca nu are a-si spune cuvintul in
    chestiuni care o privesc direct.
    Acum, citeva cuvinte despre "dezbaterea" de
    saptamina trecuta legata de Big Brother.
    Majoritatea luarilor de pozitie din CNA si din
    Comisia pentru cultura a Camerei au fost
    indispuse si ultragiate. Argumentele utilizate au
    fost din mai multe registre: legal-tehnic
    (imaginile licentioase nu trebuiau programate,
    fara insemne specifice, inainte de orele
    permise de lege - Ralu Filip), conservator-
    traditionalist (copiii au fost expusi la imagini
    pornografice, valorile familiei au fost
    subminate, a fost incurajata prostitutia - Madalin
    Voicu, Mihai Malaimare, R. Filip), natural (cei
    din casa Big Brother traiesc in conditii anormale
    si transmit false modele de comportament -
    presa), feminist (imi place frumosul dintr-o
    femeie, dar nu exploatarea ei - M. Voicu). Au
    existat si trei firave luari de pozitie cu
    argumente liberale, impotriva masurilor
    represive (Mona Musca, Raduly Robert si
    Rasvan Popescu). Argumente religioase nu au
    fost utilizate explicit, dar este de presupus ca
    educatia religioasa a influentat decizia mai
    multor intervenienti. Interesant este ca
    argumentele conservator-traditionaliste au fost
    preluate, in lipsa unei formatiuni puternice cu o
    astfel de ideologie, de reprezentantii PSD, care
    isi asuma tot mai mult, in ciuda etichetei
    formale de social-democrati, roluri publice
    tinind de conservatorism. Procedeul cel mai
    des utilizat in dezbateri a fost cominatia:
    majoritatea celor care si-au exprimat opinia au
    semnalat pericole grave - pentru societate,
    pentru familie, pentru copii. Astfel, televiziunea
    si sexualitatea au fost investite cu un rol nefast,
    fiind lucruri care trebuie sa suscite intotdeauna
    sentimentul de vinovatie, fata de care trebuie sa
    fim mereu in garda si perpetuu suspiciosi.
    Raspunsul formulat a fost punitiv, nu proactiv,
    aceasta spunind multe despre tendintele
    autoritare, disciplinare, strict normative ale
    celor pusi sa decida. Membrii CNA si deputatii
    au invocat principii morale cu valoare
    apodictica, pe care le-au proclamat ca
    universale si general impartasite, desi nu avem
    de unde sa stim care este statutul lor atita
    vreme cit, la noi, nu au loc dezbateri si nu se
    fac masuratori sociologice exacte. Desi se
    repliaza, in general, pe pozitia legal-tehnica,
    membrii CNA si oamenii politici sint tentati
    mereu de apostolatul moral, desi nu au fost
    investiti de nimeni pentru aceasta. ?n fine, in
    cele mai multe din luarile de pozitia inregistrate,
    societatea este infantilizata, presupunindu-se
    ca oamenii nu au nicicum capacitate critica sa
    filtreze ce vad la televizor, ceea ce este de-a
    dreptul fals.
    Adrian CIOFL?NCA
    adrian.cioflanca@ziaruldeiasi.ro

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri