Numele subversiunii: S&P
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Numele subversiunii: S&P

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Reducerea de catre agentia Standard and Poor's (S&P) a ratingului mai multor tari din zona euro, la sfirsitul saptaminii trecute, a readus in atentie mai vechea problema a capacitatii statelor de a-si proteja reputatia economico-financiara.

    In vara, aceeasi agentie degradase cu o treapta ratingul Statelor Unite de la miticul AAA la AA plus si mentinuse o perspectiva negativa care prevestea noi sanctiuni. Nici celelalte doua mari agentii (Moody's si Fitch) nu au dat dovada de prea multa blindete fata de cea mai mare economie a lumii, atasindu-i perspective negative, dar abtinindu-se, totusi, sa si retraga calificativul maxim. Se stie, doua din cele trei mari institutii sint americane - in masura in care se poate cu adevarat atasa un pasaport acestui gen de actori din economia globalizata. Doar agentia Fitch, care are cota de piata cea mai mica dintre cele trei, este controlata de o firma franceza, dar operatiunile sale se deruleaza in principal tot de la New York.

    La vremea respectiva, atitudinea S&P, in special, a suscitat destule reactii negative: din partea Casei Albe si a altor departamente din Executivul american, a unor lideri politici din ambele mari partide, a analistilor economici si politici excedati de influenta agentiilor de rating. S-a afirmat si atunci, nu de putine ori, ca nou-regasita lor exigenta este fortata si ca prin vigilenta exagerata din 2011 ele incercau sa faca uitate propriile esecuri din 2007-2008, cind au inselat increderea investitorilor, ignorind sau - mai rau - interpretind gresit norii negri ce se abateau asupra sistemului financiar-bancar din SUA.

    Nu s-a ajuns, insa, la procese de intentie, la acuzatii de subminare a intereselor nationale americane. Nici chiar in cadrul pre-campaniei electorale din Partidul Republican, unde se fac auzite prin traditie destule acuzatii de „ne-americanism" (se poate citi „anti-americanism") indreptate in cele patru zari, candidatii nu si-au batut capul cu atacarea agentiilor de rating. Iar pietele financiare nu au urmat orbeste linia trasata prin analizele celor trei agentii, ceea ce ar putea ridica pina la urma noi semne de intrebare cu privire la prestigiul acestora din urma.

    In Europa, insa, multi dintre responsabilii politici s-au dovedit mult mai nervosi. Pe cit de calm si retinut s-a dovedit Barack Obama, pe atit de nervos si voluntar s-a comportat Nicolas Sarkozy, pentru care apararea ratingului maxim era un obiectiv electoral pentru prezidentialele din primavara. Doi dintre demnitarii francezi de la care s-ar astepta mai multa moderatie, ministrul de Finante si guvernatorul bancii centrale, sugerau in decembrie ca cei care ar merita sanctionati ar fi britanicii, si nu francezii, ceea ce a dus la un scandal public ce a trebuit aplanat prin interventia directa a premierilor David Cameron si François Fillon. Dupa anuntul de vineri seara, un important politician crestin-democrat german a reiterat in esenta aceleasi idei, indicind Londra si Washington drept candidati ce merita degradarea. Comisarul european Olli Rehn a numit verdictul S&P „arbitrar" si „inconsecvent". Alte personalitati din mediile politice si financiare ale zonei euro au folosit termeni si mai duri.

    Reactiile oficiale, guvernamentale la anuntul de vineri al S&P au fost, asa cum era de asteptat, mai calme. Chiar si autoritatile de la Paris si Viena au decis sa nu escaladeze o confruntare verbala din care nu aveau nimic de cistigat. Angela Merkel a dat la rindul ei dovada de calm, desi este constienta ca mentinerea Germaniei in categoria de top nu rezolva problemele. Degradarea Frantei, al doilea contributor ca volum la Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara (EFSF) va pune sub o mare presiune ratingul EFSF, caruia S&P pare deja sa-i fi pus gind rau. Tendinta este accentuata de enuntarea unor perspective negative pentru celelalte tari cu rating AAA si in general de vestile proaste pentru celelalte state contributoare. Aceasta inseamna ca EFSF va avea dificultati mai mari decit se sconta in stringerea fondurilor necesare, in urmatoarele luni si - o chestiune foarte serioasa pentru Berlin - succesorul sau (Mecanismul pentru Stabilitate Financiara - MSF), odrasla draga a guvernului german va avea o copilarie mai grea decit se anticipa.

    A doua veste extrem de proasta pentru Germania - si pentru toate statele „nordice" care ii urmeaza linia - este aceea ca S&P nu impartaseste deloc analiza germana a cauzelor crizei, potrivit careia totul s-a intimplat doar din cauza ca „sudicii" sint prea cheltuitori. Analizele S&P isi permit sa enunte opinii contrare tezei berlineze, devenita deja dogma in UE. Ele reiau o serie de puncte de vedere intens vehiculate in literatura, dar aproape excluse din discursul oficial al UE, cum ar fi acela ca o criza structurala are nevoie de un raspuns structural - adica este nevoie ca Banca Centrala Europeana sa se comporte ca o adevarata banca centrala, in stare sa pompeze moneda pentru a calma pietele. Drama economiilor periferiei sudice, sugereaza S&P, vine nu atit din datoria publica si deficitul bugetar („sint prea cheltuitori"), ci in primul rind din deficitul de cont curent imposibil de finantat (cu alte cuvinte, nu au rezistat cuplarii la marele exportator german) - o chestiune structurala. Guvernul de la Berlin nu a parut dornic sa comenteze aceste puncte, preferind sa vada in toate aceste bulversari un argument in favoarea urmaririi si mai perseverente a proiectelor sale: noul acord interguvernamental (restringerea autonomiei nationale in politica bugetara) plus integrare fiscala. Si desigur, plus multa austeritate, adica medicamentul corect pentru un diagnostic care s-ar putea sa fie eronat.

    De la Bruxelles se promite din nou infiintarea unei agentii de rating europene, fara insa a se spune prea multe despre independenta ei. „Cei trei mari" si-au vazut serios - si pe buna dreptate - stirbit prestigiul, dar vor face usor fata unui nou concurent daca filosofia acestuia va fi stabilita de politicieni. Sigur ca eurocratii au dreptul sa se enerveze cind o agentie de rating le tulbura lucrarea spre binele continentului, dar nu pot sa dizolve pietele si sa-si creeze altele.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    AUKUS: o ofertă de nerefuzat

    Lucian DÎRDALA

    AUKUS: o ofertă de nerefuzat

    Este greu de crezut că relaţia instituţională a UE cu Australia va rămâne aceeaşi, în condiţiile în care Franţa ar putea bloca în Consiliu viitorul acord de liber schimb, aflat în faza finală a negocierilor.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Lecţia 9/11

    Florin CÎNTIC

    Lecţia 9/11

    Deşi, pentru români, 11 septembrie ar fi trebuit să rămână în istorie drept data cuceririi Plevnei (în 1877), noi nu vom putea uita, totuşi, ziua de 11/09 a anului 2001. Poate nu ar fi rău să medităm la sângeroasa lecţie care a fost servită atunci lumii civilizate.

    După liceul militar

    Radu PĂRPĂUȚĂ

    După liceul militar

    ... Am venit cu coada între picioare de la liceul militar. Am pierdut un an. De ce? S-a întâmplat aşa (dar eu nu cred că s-a întâmplat, am aproape convingerea că a fost premeditat, să mă înveţe minte să nu mă mai retrag de la măreţul liceu) pentru că s-a întârziat cu trimiterea situaţiei mele la învăţătură de la liceul milităros. În aceste condiţii, directorii de la liceele din Iaşi nu au acceptat să mă înscriu. Tata a încercat la mai multe licee - nimic.

    Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

    Alex VASILIU

    Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

    Concertele ordonate vineri, sâmbătă, duminică şi luni au prilejuit audiţii unice pentru că opus-urile prezentate ajung extrem de rar sau nu ajung deloc pe scenele noastre de concert. Un prim argument a aparţinut ansamblului Les Dissonances, avându-l ca dirijor şi solist la vioară pe David Grimal.

    pulspulspuls

    Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

    Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

    Dom’le, oare ce mănâncă, ce bea, sau poate ce fumează dom’ premare Mihăiţă de le serveşte cu atâta nonşalanţă prin interviuri din afara Iaşului încât îngheaţă apele, nu alta, dar parcă îi ia şi pe toţi de gogomani, imaginându-şi că nu ştie lumea ce şi cum? 

    Caricatura zilei

    DNA

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.