Societatea de Studii Istorice din Romania (SSIR), din care fac parte, a initiat zilele trecute o petitie pentru reducerea pensiilor fostilor securisti si activisti comunisti de rang inalt. Petitia a avut succes si a fost semnata de nume importante din lumea intelectuala si societatea civila, dar nu numai - iar semnaturile continua sa soseasca. Despre impactul initiativei si reactiile stirnite va fi vorba in cele ce urmeaza.

Lansarea petitiei a fost gindita in doua faze: prima, de atragere a unor semnaturi de prestigiu, care sa ajute la popularizarea initiativei, a doua, publicarea si transmiterea ei pe toate canalele disponibile, pina la stringerea unui numar de semnaturi suficient pentru depunerea la Guvern si Parlament. Numele prestigioase care au semnat ocupa o lista mai lunga decit spatiul alocat acestui editorial. Au aderat la initiativa intelectuali publici foarte cunoscuti, activisti de prim plan ai societatii civile, profesionisti din lumea academica, multi dintre istoricii cei mai activi, fosti detinuti politici, jurnalisti cu nume, scriitori si actori indragiti etc.

Pina la urma, separatia dintre cele doua faze nu a fost atit de clara, pentru ca la raspindirea petitiei prin email a existat un efect viral imediat, sosind reactii din toate partile, de la oameni de toate profesiile (lista completa a semnatarilor o puteti citi pe blogul adriancioflanca.blogspot.com). Am simtit astfel existenta a ceea ce se poate numi societatea civila extinsa: oameni obisnuiti, dar cu competenta civica, doritori sa se implice in dezbaterile publice. Precumpanitoare au fost profesiile de clasa mijlocie: economisti, ingineri, arhitecti, medici, juristi, IT-isti, profesori, teologi etc. Au semnat multi pensionari - lucru previzibil, fiind vorba despre o petitie despre pensii, dar si remarcabil, pentru ca petitia a fost transmisa cu precadere prin medii electronice.

In Romania, implicarea civica de acest fel este relativ scazuta. Doar 7% dintre romani au semnat o petitie de-a lungul vietii, iar circa 25% isi arata disponibilitatea sa o faca in cazul in care ar fi solicitati (Barometru FSD). Evident ca stam mai rau la acest capitol decat democratiile consolidate. Motivele pentru bystanding sint multe, dar unul pare decisiv: exista, la nivelul populatiei, o cultura insidioasa a neimplicarii, in directa legatura cu disponibilitatea scazuta a autoritatilor de a pleca urechea la initiative pornite "de jos". Orice initiativa pare inutila daca se loveste de inertia sau chiar obtuzitatea decidentilor politici (multi ne-au scris asta). Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca au existat si povesti de succes, cind luari de pozitie ale societatii civile sau ale presei au influentat pozitia autoritatilor. Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania a fost infiintata de presedintele Traian Basescu, care initial nu-i vedea utilitatea, tocmai dupa lansarea unei petitii cu mare impact. 

In multe din mesajele de sustinere am simtit emotie, indirjire, revolta. Chestiunea pe care am semnalat-o prin petitia noastra este intr-adevar revoltatoare si trebuie grabnic reparata de statul roman. Pensiile fostilor securisti si activisti comunisti de rang inalt sint de citeva ori mai mari decit pensiile obisnuite, uneori si de zece ori mai mari. Exista pensii de securisti - care au fost scosi la pensie printr-o lege speciala net favorizanta in raport cu restul populatiei - de peste 50 de milioane de lei vechi, iar cele peste 25 de milioane sint la ordinea zilei. Responsabilii sistemului represiv comunist - si aici ii numesc si pe ofiterii de Securitate, dar si pe activistii comunisti de care acestia raspundeau (trei sferturi din populatie constientizeaza ca Securitatea era subordonata PCR, conform BCS) - se bucura in continuare nu doar de impunitate, ci si de beneficii perpetuate legislativ si intretinute politic din motive obscure. Acest lucru este inacceptabil in conditiile in care Romania a condamnat oficial comunismul. Vorbim de oameni care si-au batut semenii, care i-au lipsit de libertate, de proprietati, i-au umilit si le-au distrus vietile. Asistam la un caz de nedreptate flagranta, pentru ca victimele comunismului sau oamenii care si-au facut meseria cinstit, fara a intra in sistemul infernal de complicitati al regimului comunist, au pensii incomparabil mai mici. Asa se explica succesul petitiei. Conform sondajelor, un sfert din populatie crede ca marii beneficieri ai vremurilor de dupa 1989 au fost securistii si nomenclaturistii, iar trei sferturi considera ca securistii formeaza astazi o adevarata mafie. Energia pe care am simtit-o de la semnatari ne spune ca oamenii au disponibilitatea de a se implica pentru a corija politici publice care perpetueaza nedreptati si ramine doar ca autoritatile sa aiba intelepciunea sa foloseasca aceste energii. In ciuda unei legende urbane raspindite, anticomunismul este foarte popular: conform unui sondaj BCS, 58% dintre romani cer pedepsirea celor vinovati pentru ororile comunismului, tot atitia doresc acces liber la dosarele Securitatii, 63% sint de acord cu deschiderea totala a arhivelor comunismului, iar 48% sustin lustratia in forma ei radicala.

Ceea ce am propus in petitie nu este usor de realizat, dar este perfect realizabil. Masura diminuarii pensiilor a fost aplicata de Germania si Franta dupa al doilea razboi mondial in cazul responsabililor nazisti si al colaboratorilor acestora. Exista apoi mai multe precedente in state care au iesit de sub regimuri autoritare. in fine, avem cazuri recente si foarte recente: Germania a introdus masuri similare dupa 1989 impotriva fostilor responsabili ai STASI si ai partidului comunist, iar in Polonia este in vigoare o lege de la inceputul anului 2010 de reducere cu peste 50% a pensiilor a peste 24.000 de oficiali comunisti si ofiteri ai politiei politice (unele relatari vorbesc chiar de 50.000 de persoane vizate). Asadar, se poate. Autoritatile romane trebuie doar sa gaseasca, cu pricepere juridica, o formula legislativa constitutionala care sa reglementeze retragerea unor drepturi acordate tot prin lege. Proiectul de lege propus de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania privind reducerea pensiilor responsabililor pentru represiunea comunista a obtinut deja un aviz de la Ministerul Muncii si ar trebui folosit ca baza pentru discutiile care urmeaza. De altfel, exista informatii ca Polonia s-a inspirat din proiectul romanesc. Ne putem inspira si noi de la ei, daca neaparat avem nevoie de exemplul altora pentru a avea o initiativa. Dar cert este ca trebuie facut ceva, si inca repede, pentru ca trece vremea si speranta oamenilor ca statul roman ii poate apara in fata nedreptatilor scade.