anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

O relatie necesara

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    La aproape o luna de la declansarea oficiala a campaniei pentru alegerile preliminare din Statele Unite, se profileaza o cursa destul de saraca in mesaje pentru aliatii si partenerii est-europeni ai Americii. Nici Barack Obama, nici contracandidatii sai republicani ramasi in cursa nu si-au indreptat inca privirile inspre aceasta regiune. Desigur, mai ales in cazul in care competitia din toamna va fi foarte echilibrata, ne putem astepta la gesturi simbolice menite sa capteze, de o parte sau de alta, votul americanilor originari din aceasta regiune. Sintem insa foarte departe de situatia de la mijlocul anilor 1990, cind Bill Clinton, pregatindu-si realegerea, isi infrunta aproape toti consilierii si promova extinderea NATO cu gindul (si) la votul polonez. Sau de cea din lunile ce au urmat atentatelor de la 11 septembrie, cind George W. Bush - din nou, sfidind intelepciunea conventionala - initia cea de-a doua extindere a Aliantei si incerca in acelasi timp sa dea consistenta asa-numitelor coalitii de vointa pentru Afganistan si, mai tirziu, pentru Irak. Astazi, nu mai este cazul sa ne asteptam la vreun tratament preferential din partea viitoarei administratii americane, indiferent daca va fi democrata sau republicana.

    De-a lungul primilor trei ani de mandat, Barack Obama nu a avut nici un stimulent sa cultive o relatie speciala sau sa acorde o atentie iesita din comun noilor prieteni din Est. A decis amplasarea componentelor asa-numitului scut antiracheta, spre satisfactia tuturor celor care doresc o prezenta militara de lunga durata a SUA in regiune. Astfel, primul mandat Obama a reprezentat o continuare a angajamentului de securitate american in Europa de Est.

    Pe de alta parte, criza globala a afectat dinamismul raporturilor economice bilaterale, astfel incit este greu de apreciat daca printr-o vointa politica mai pronuntata administratia Obama ar fi reusit sa imprime un ritm mai alert. In fine, orientarea catre diplomatie multilaterala asumata de catre Washington in ultimii trei ani incurajeaza mai degraba dialogul cu Uniunea Europeana ca bloc, si mai putin prezentele individuale ale statelor membre, mai ales daca sint relativ mici.

    In cazul in care va obtine un nou mandat, actualul presedinte va urma tot aceasta linie. Un dialog sustinut cu aliatii est-europeni, in afara cadrului marcat de NATO si de parteneriatul SUA-UE, este putin probabil, daca facem abstractie de anumite teme punctuale referitoare la Balcani si la spatiul postsovietic. O eventuala administratie Obama II ar putea fi si mai rezervata si mai pragmatica in raporturile cu prietenii estici. Exceptind situatia-limita in care stabilitatea Uniunii Europene ar fi grav bulversata din cauza crizei, e de presupus ca densitatea prezentei politice americane in Europa de Est va scadea, incet, dar sigur. 

    Daca, insa, victoria va reveni unui  republican (exceptindu-l poate pe libertarianul Ron Paul, un adept ferm al reducerii angajamentelor de politica externa), ne putem astepta la variatii de stil. Cei trei candidati cu viziuni de politica externa mai „traditionale" -  Mitt Romney, Newt Gingrich si Rick Santorum - si-au exprimat tot timpul dorinta ca Statele Unite sa exercite un leadership global mai activ si sa fie mai prevenitoare fata de aliati. Intrebarea este daca vreunul dintre ei este capabil sa aduca si un plus de substanta. Multitudinea de dezbateri intre pretendentii republicani a oferit publicului ocazia sa ia contact cu orientarile generale de politica externa ale candidatilor, insa nu s-au facut remarcate, pina acum, mesaje convingatoare.

    Cel mai probabil, o eventuala victorie a candidatului republican va facilita aparitia unui nou tip de retorica si va duce la o consolidare pe termen scurt a relatiilor cu  aliatii, pe fondul unei mai mari fermitati fata de Rusia. Pozitia aliatilor estici din NATO ar fi cu siguranta consolidata, insa ar fi vorba de un proces mai degraba reactiv si, pina la urma, dependent de mult mai importanta axa americano-rusa. In ceea ce priveste economia, toata atentia se va concentra asupra puterilor de mare calibru, fie ele consacrate sau emergente, astfel ca nu va exista o politica speciala fata de minusculii aliati est-europeni. In plan diplomatic, curtoazia ar putea fi cuvintul-cheie, cel putin in prima perioada a mandatului, in care un presedinte american nou investit trebuie sa se faca nu doar ascultat, ci si urmat de liderii statelor aliate si partenere. Vechea idee a unei „Ligi a Democratiilor" care sa ofere lumii un leadership intemeiat pe valori - imbratisata in campania din 2008 de John McCain - nu mai este de actualitate, insa va creste intensitatea contactelor diplomatice si, pe cale de consecinta, micii aliati est-europeni vor avea sanse mai mari de a capta atentia Washingtonului.

    Relatia intre Washington si capitalele est-europene incepe sa fie tot mai putin dependenta de partidele sau personalitatile aflate la putere - cel putin in masura in care nu se ajunge la inovatii prea deranjante. In Statele Unite, diplomatii, militarii si consilierii economici realizeaza un „desen" al partenerului, caruia oamenii politici ajunsi la virf ii adauga nuante, fara a-i modifica decit arareori forma. Bunavointa, deschiderea, compatibilitatea personala intre lideri sint placute ochiului, insa mult mai importanta este baza: garantiile de securitate pe care le ofera Washingtonul, in schimbul acceptarii loiale de catre est-europeni a primatului politic american. Nu este o relatie usoara, mereu convenabila sau mereu profitabila, dar, cel putin pentru moment, este necesara ambelor parti.

     


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Alexandru LĂZESCU

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Scaunele şi câinele Celsius

    Nichita DANILOV

    Scaunele şi câinele Celsius

    Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    Sorin CUCERAI

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

    O critică a criticii

    Dana ȚABREA

    O critică a criticii

    Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Răzbunarea mașinii

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.