Perspective europene pentru Serbia
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 26.09.2021

Perspective europene pentru Serbia

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    La intilnirea de luni a ministrilor de externe din statele UE, programata la Luxembourg sub auspiciile Consiliului pentru Afaceri Generale, s-ar putea lua in discutie transmiterea catre Comisie a documentelor referitoare la cererea de aderare a Serbiei. Desi o decizie de acest gen ar putea fi considerata una tehnica, pentru aprobare fiind necesara doar o majoritate calificata in Consiliu, toate semnalele indica faptul ca nu se va intreprinde nimic in lipsa unanimitatii, adica in lipsa unui semnal larg impartasit de incredere in capacitatea guvernului de la Belgrad de a gestiona corect despartirea tarii de trecutul sau recent, atit de dureros. Mult mai mult decit in alte cazuri din spatiul Balcanilor de Vest, eventuala transmitere a dosarului catre Comisie ar avea si o pronuntata semnificatie politica.

    Etapele anterioare ale relatiei bilaterale, derulate sub semnul Acordului de Asociere si Stabilizare, au reprezentat mai degraba un prolog. Beneficiile aderarii au devenit suficient de larg intelese in rindul opiniei publice, desi riscul supraestimarii lor nu poate fi evitat - o situatie intilnita si in alte capitale est-europene. Costurile presupuse de adaptarea la mecanismul comunitar vor fi, probabil, mai mari decit se preconizeaza acum. Din perspectiva guvernului, inceperea interactiunilor propriu-zise cu Comisia - fie acum, fie intr-un viitor care nu poate fi decit apropiat - va reprezenta in primul rind un moment al oportunitatilor. Iar el ar fi cit se poate de binevenit, intrucit in ultima vreme autoritatile de la Belgrad au fost nevoite sa gestioneze destule episoade politice dificile.

    Verdictul din aceasta vara al Curtii Internationale de Justitie cu privire la legalitatea procedurala a proclamarii independentei Kosovo a fost socul cel mai dur. Faptul ca decizia inaltei instante nu a vizat fondul chestiunii nu poate reprezenta o consolare nici pentru liderii sirbi, nici pentru societatea civila.  

    Au urmat presiunile discrete dar pina la urma eficiente prin care UE a convins guvernul de la Belgrad sa se angajeze intr-un dialog cu autoritatile kosovare, accept consacrat la inceputul lunii septembrie printr-o rezolutie a Adunarii Generale ONU. Discutiile ar trebui sa inceapa dupa alegerile legislative din Kosovo, programate pentru februarie 2011. Pentru partea sirba, dincolo de aspectele umanitare si de anumite chestiuni tehnice, dialogul nu are nici un sens in plan politic, reprezentind doar un gest de bunavointa fata de UE, care si-a asumat postura de mediator.

    Efectele crizei economice mondiale, accentuate de factori nationali specifici, reprezinta cealalta sursa majora de amenintare pentru administratia presedintelui Boris Tadici, pe care Uniunea Europeana o considera, pe buna dreptate, cea mai pro-occidentala dintre toate variantele politice de la Belgrad. Oferirea unui orizont mai clar de integrare nu atenueaza prea mult din suferintele zilei de astazi, insa poate consolida asteptarile economice pe termen mai lung, oferind astfel o mai mare libertate de actiune guvernului reformator.

    Desi in ultimii ani s-au produs destule schimbari pozitive in orientarea actorilor politici din Serbia, inclusiv a unora dintre fostii piloni ai regimului din anii 1990, este clar ca la Bruxelles si in capitalele statelor membre UE se prefera continuitatea. Astfel ca, rind pe rind, guvernele cele mai sceptice fata de candidatura Serbiei si-au atenuat opozitia si s-au aratat favorabile deblocarii procesului de integrare. Arestarea si predarea catre Tribunalul penal international a fostului comandant militar al militiilor sirbe din Bosnia, generalul Ratko Mladici, continua sa fie exigenta numarul unu a partenerilor occidentali, dar unghiul de abordare s-a modificat - intr-o anumita masura chiar si in cazul Olandei, tara din partea careia exista cele mai mari riscuri de mentinere a blocajului, in special din cauza sensibilitatii speciale de care dau dovada olandezii in privinta pedepsirii responsabililor pentru masacrul de la Srebrenica, din 1995. 

    Pentru Serbia se intrevede un proces care, la fel ca in cazul celorlalte state din Balcanii de Vest (cu exceptia Croatiei), s-ar putea dovedi foarte indelungat. Neoficial, se vorbeste despre dorinta guvernului de la Belgrad de a adera in 2015, termen pe care il considera realist. Cel mai probabil, extinderea catre Balcanii de Vest se va produce mai tirziu de 2015, insa angajamentele forurilor de la Bruxelles par suficient de credibile incit Serbia sa parcurga acest drum, cu toate dificultatile lui.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Fascinaţia şi corvoada Cupei

    Nicolae GRECU

    Fascinaţia şi corvoada Cupei

    Competiţia KO are farmecul ei, dar cu rezerve aduse de pe alte coclauri ori tineri crescuţi prin rizibilul „mentoring” e greu să te baţi chiar şi cu Văsălie de la Baia Mare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (V)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (V)

    Speculaţiile etimologico-istorice continuă cu o discuţie despre denumirile vaselor moderne.

    Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

    pr. Constantin STURZU

    Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

    Kim Ung-Yong, supranumit "copilul-minune" şi "omul cu cel mai ridicat coeficient de inteligenţă de pe pământ", fost cercetător la NASA, a ales să se retragă, încă tânăr fiind, în ţara sa natală, Coreea de Sud, la o facultate din provincie, ca profesor. 

    La plimbare pe axa culturală (1)

    arh. Ionel OANCEA

    La plimbare pe axa culturală (1)

    Dacă parcurgi Iaşul de la Palatul Culturii până la ultimul rond al bulevardului Carol, intrat definitiv în memoria colectivă cu numele de Copou, oricât nerv critic ar avea cineva din partea locului sau de oriunde, trebuie să recunoască, să accepte, să admire personalitatea, duhul specific, farmecul oraşului. Axa aceasta nu este perfectă. În urbanism, indiferent unde în lume, nu există perfecţiune. Dar este vie, variată, dinamică. Este o poveste care se lipeşte de sufletul iubitor de oraş. Dacă reuşim să întregim povestea, să-i adâncim semnificaţiile, ea poate deveni un spaţiu cultural cu forţă de seducţie universală.

    pulspulspuls

    Iaca un partid şi pentru Gigi!

    Iaca un partid şi pentru Gigi!

    Pentru că tot e uichend şi, aşa cum am mai zis, nu vrem să vă mai amărâm pandemia cu acreala din politica actuală, am zis că, iată, să vă mai prezentăm şi fate ancorate în sinergia trecutului. 

    Caricatura zilei

    Victorie Cîțu

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.