Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Plictisul cel de toate zilele

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Intr-o cartulie a lui Pierre Pachet, cuceritoare prin sensibilitate si inteligenta, Opera zilelor (tradusa in romaneste de Magda Jeanrenaud la editura Paralela 45), autorul distinge intre plictisul care impiedica orice activitate intelectuala (si pe care il apropie depresiei) si plictisul ce te determina sa cauti compania unor prieteni, conversatia lor, forme de distractie nepretentioase, carti usoare, jocuri etc. La urma urmei, Pachet are mai curind o viziune pozitiva despre plictis (in orice caz, despre cea de a doua lui ipostaza): cine se plictiseste, crede el, are toate sansele sa cunoasca dorinta de a iesi din rutina si de a afla ceva nou. Asa s-ar explica disponibilitatea copiilor pentru joc. Plictisul ar fi, in consecinta, "acumulare de energie" si "rezervor de atentie nefolosita".
    Mi-e greu sa nu vad in aceste consideratii un optimism mult prea generos. Intelectual pina in maduva oaselor, Pachet pare sa nu accepte ideea ca foarte multi se complac pur si simplu in plictis si ca presupusul mecanism ce ar trebui sa declanseze curiozitatea ramine intepenit. De altminteri, el abordeaza - simptomatic - plictisul din perspectiva lecturii si a scrisului. Oricit ar fi de receptiv la cotidian, se intoarce, invariabil, catre carte si catre foaia alba de hirtie. Placerea lecturii si placerea scrisului ramin pentru el, reperele incontestabile.
    Dar este intotdeauna lectura o placere? - se intreba Antoine Compagnon intr-un scurt articol din revista Magazine litt?raire, numar consacrat plictisului. Cititorilor "profesionisti" li se intimpla, si nu o data, sa se impotmoleasca in paginile de inceput ale unei carti ori sa amine sine die lectura unui volum pe care altii te sfatuiesc sa-l citesti neaparat. Ce sa mai spunem despre cititorii ocazionali sau despre cei pentru care pina si parcurgerea ziarului e o operatie anevoioasa? In plus, atitea si atitea exemple ne arata cum cititul poate provoca melancolie, spleen, insomnie, angoasa ... Cartea ca "obiect de placere", care se "consuma" rapid si usor, e tot mai mult un cliseu cu care incercam sa-i atragem catre lectura pe copii si pe adolescenti. Cu rezultate, vai, din ce in ce mai putin incurajatoare ...
    Iata de ce inclin sa cred ca, desi ajunse locuri comune, tezele "clasice" in materie (Pascal, Helvetius, Heidegger) ramin in picioare: cel care se plictiseste cauta refugiul in distractie pentru a evita sa constate propriul lui neant. Procesul e, in majoritatea cazurilor, inconstient. Singure senzatiile tari dau iluzia ca te poti sustrage plictisului (Diderot: "Ori casti ori te imbeti"). De aici - cultul actual al "sarbatorii", manifestatiile gigantice, cu dezlantuire de decibeli ("Gay Pride", "Love Parade", "rave parties" etc.). Acum un secol, Caragiale ne infatisa, in Repausul duminical, deruta omului simplu, altfel cumsecade si muncitor, obligat - prin decizie guvernamentala - sa nu mearga la lucru si sa se distreze (se daduse liber de Sfintii Constantin si Elena): omul nu gaseste altceva mai bun de facut decit sa se imbete crunt. Era inaintea concediilor platite, a vacantelor prelungite, a "puntilor", a week-end-ului sacrosant, a saptaminii de lucru de 35 de ore ... Si inaintea sarbatorilor comandate si institutionalizate ("Sarbatoarea muzicii", „Festivalul medieval" etc.), a transmisiilor "live" de la mare, a emisiunilor care mimeaza euforia. Sarbatoarea ca exacerbare a plictisului.
    Uitati-va pe plaja, pe terasa unei cafenele, in compartimentul de tren, reputate ca locuri traditionale ale lecturii. Mai nimeni nu citeste. Nu, desigur, Critica ratiunii pure, Fratii Karamazov sau mai stiu eu ce, dar, sa zicem, un "politist" de Simenon sau Agatha Christie. Oricum, pe plaja sau in cafenele n-ai putea citi mare lucru pentru ca din difuzoare si boxe se revarsa, non-stop si asurzitor, muzica. In tren, vecinii de compartiment privesc, apatici, pe fereastra sau fixeaza, ore in sir, plasa de bagaje de vizavi. Se plictisesc sau se distreaza? Intrebare la care numai ei ar putea raspunde.
    Alexandru CALINESCU

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri