anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Provocari si sperante in 2012

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Am intrat in anul 2012 si este momentul sa exploram citeva dintre dimensiunile sale cele mai semnificative, din perspectiva politicii internationale. Ca intotdeauna in astfel de momente, comunitatea internationala reflecteaza asupra sanselor pacii, asupra securitatii, a stabilitatii economice si echitatii si totodata se preocupa de perspectivele democratiei si bunei guvernari, la nivel global. Desigur ca Noul An nu a facut exceptie, iar tendinta aproape generala a fost aceea de a i se puncta importanta, fara insa a se anticipa o iesire transanta din scenariul pesimist in care evoluam de mai bine de un deceniu.

    Putem incepe reamintindu-ne ca este vorba de un an olimpic si ca, printre ambitiile celor care au reluat traditia Jocurilor, in modernitate, s-a numarat si aceea de a (re)oferi umanitatii preceptul potrivit caruia pe durata confruntarii sportive violenta trebuie sa inceteze. Se stie, olimpiada trecuta a fost umbrita de interventia rusa in Georgia, dar si de numeroase conflicte intra-statale in care armele au refuzat sa taca. Din acest punct de vedere, anul 2012 nu se anunta a fi unul pasnic. Exista o lista imensa de zone in care exista putine sanse ca violenta sa fie stopata, iar in anumite cazuri - spre exemplu, Siria - se profileaza o escaladare.

    In directa legatura cu problematica zonelor de conflict, dar fara a se limita la aceasta, se situeaza intrebarile cu privire la capacitatea principalelor organizatii internationale de a-si onora angajamentele pentru care - cu multa buna credinta si adesea cu un evident idealism - au fost create. Daca ultimii ani ne-au oferit, in aparenta, o consolidare si o diversificare a peisajului organizarii globale, inclusiv in scopul coordonarii reactiilor la criza economico-financiara, nu se poate trece cu vederea ca lumea ramine, in esenta, una de tip „fiecare pentru sine", iar cooperarea internationala se construieste, de regula, pe temeliile fixate de cei puternici si bogati.

    Anul 2012 va fi, din acest unghi, un interval al adevarului pentru puternicii si bogatii Uniunii Europene, in sensul in care ei trebuie nu doar sa ceara adaptari din partea celorlalti (pina la un punct, astfel de solicitari sint justificate), ci trebuie totodata sa convinga opinia publica de pe continent (si nu numai) ca moneda unica si piata unica pot fi mentinute in viata fara sacrificarea acelor valori politice despre care astazi vorbim tot mai putin, dar pe care le gasim enuntate la loc de cinste in tratatele fondatoare ale comunitatii: democratie, solidaritate, suprematia legii.

    Noua arhitectura a continentului va depinde foarte mult de alegerile prezidentiale din Franta, unde Nicolas Sarkozy isi joaca viitorul politic pe cartea succesului in actiunea sa de  „co-director" al Uniunii, alaturi de cancelarul german Angela Merkel. Chiar daca pilonul francez al UE pare din ce in ce mai fragil, un eventual esec al presedintelui in functie ar pune sub semnul intrebarii solutiile de stabilizare a zonei euro.

    Alegerile din Hexagon sint intotdeauna importante pentru Europa, dar suscita interes pe intreg mapamondul datorita imensei contributii franceze la dezvoltarea democratiei. Nu pot rivaliza, insa, din aceasta ultima perspectiva, cu uriasul carusel american declansat pe 3 ianuarie in statul Iowa, cind republicanii au inceput oficial procesul de selectie a unui contracandidat pentru Barack Obama. Timp de unsprezece luni, observatorii politici din toata lumea vor putea urmari, comenta - si critica - o multitudine de idei despre rolul Americii in lume si despre modul in care Washingtonul va trata provocarile la adresa statutului sau de lider pe plan international, indeosebi sub aspect economic.

    Acum exact patru ani incepea „febra Obama", o inmanunchere idealista de sperante si planuri de schimbare in interiorul Americii si in intreaga lume. Astazi, primele trei patrimi ale mandatului presedintelui Obama ofera o imagine mai degraba dezamagitoare pentru cei care au crezut in el, inclusiv o serie suparatoare (pentru ei) de puncte de continuitate cu precedenta administratie. Aceasta ar putea fi o lectie pentru cei care exagereaza nepermis rolul personalitatii, atit in politica interna, cit si in cea internationala.

    Anul 2012 incepe, desigur, fara Osama bin Laden si fara o prezenta militara americana combatanta in Irak. Aceste doua succese ale administratiei americane nu pot fi insa privite separat de cele doua mari provocari ale deceniului - combaterea fundamentalismului si regindirea proceselor de constructie etatica si constructie nationala in state esuate sau guvernate dictatorial. Asa cum o arata recentele evenimente din Nigeria, fundamentalismul ramine un adversar formidabil pentru democratie la „frontiera insingerata a Islamului". Violentele impotriva crestinilor in Egipt nu fac decit sa confirme temerea ca nici tarile cuprinse de asa-numita primavara araba nu sint scutite de manifestarea violenta a islamismului, chiar daca exista tentative (multe dintre ele, probabil, oneste) de incadrare a acestui mesaj intr-un sistem pluralist. Daca ne raportam la situatia din Siria, cea mai dramatica in aceste momente, se poate afirma si ca anul 2012 va trebui sa aduca o rezolvare a impletirii maligne intre guvernarea dictatoriala si opresiunea pe criterii religioase. Iar daca adaugam un al treilea element - influenta peisajului geopolitic si a celui regional - avem o mostra a nivelului de complexitate al problemelor cu care se vor confrunta liderii comunitatii mondiale, in 2012.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.