Rabdarea justitiei internationale
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Rabdarea justitiei internationale

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Joia trecuta a fost o zi semnificativa din perspectiva eforturilor justitiei internationale de a pedepsi crimele savirsite in  razboaiele civile din anii '90. Fostul comandant militar al sirbilor bosniaci, Ratimir (Ratko) Mladici, a fost prins de autoritatile sirbe si urmeaza sa fie predat Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPIFI), cu sediul la Haga. In aceeasi zi, fortele de politie din Republica Democratica Congo, sprijinite de un detasament special aflat sub autoritatea Tribunalului Penal International pentru Rwanda (TPIR), l-au capturat pe Bernard Munyagishari, unul dintre comandantii  militiei rwandeze Interahamwe. Acestei grupari formate din etnici Hutu i se atribuie o mare parte din  responsabilitatea genocidului din 1994, cind guvernul rwandez, armata nationala si formatiunile paramilitare - toate aflate la acea vreme sub controlul majoritatii Hutu - au coordonat si intreprins genocidul impotriva minoritatii Tutsi. Munyagishari va fi deferit in scurt timp TPIR, al carui sediu se afla in localitatea tanzaniana Arusha.

    In ambele cazuri, acuzatiile sint numeroase si grave, incluzind genocidul, crimele impotriva umanitatii si crimele de razboi. Atit la Haga, cit si la Arusha se vor face auzite depozitii si pledoarii care, mai mult ca sigur, vor readuce in actualitate dramele individuale si colective din acei ani si vor intensifica suferinta  supravietuitorilor, precum si pe cea a apropiatilor si urmasilor celor ucisi. De asemenea, vor fi reintra in atentie slabiciunea si lasitatea acelor state si organizatii care puteau preveni in ambele cazuri dezastrul, dar nu au facut-o.

    Crearea unor tribunale internationale specializate a fost initial privita cu scepticism, insa aceste instante par sa-si indeplineasca misiunile. Sint lente si greoaie din punct de vedere al procedurilor, consuma resurse considerabile, insa avanseaza. Acuzatii le contesta aproape intotdeauna autoritatea, le numesc  instrumente ale justitiei invingatorilor. Multi dintre ei proclama ca actiunile lor s-au intemeiat pe principii  mai inalte, precum destinul natiunii sau al rasei. Insa tribunalele persevereaza, incercind sa-si finalizeze dosarele si totodata sa nu procedeze la culpabilizari colective ale unor intregi comunitati.

    Bilantul TPIR este notabil, mai ales in conditiile in care trebuie sa coopereze permanent cu justitia nationala rwandeza, in a carei competenta intra judecarea cazurilor mai putin grave. De asemenea, intrucit foarte multi dintre militantii Interahamwe s-au refugiat pe teritoriul R.D. Congo si s-au angrenat in razboiul civil din aceasta tara, instanta a depins in toti acesti ani de sprijinul autoritatilor congoleze. In fine, numarul mare de persoane urmarite a facut ca, in termeni procentuali, progresul sa fie lent. Dar in rindurile expertilor predomina evaluarile pozitive, inclusiv datorita  implicarii africane in functionarea acestui tribunal.

    Mult mai intens mediatizata, cel putin in Occident, este activitatea TPIFI. Conditionind integrarea statelor post-iugoslave in UE  de colaborarea cu tribunalul, forurile de la Bruxelles au stimulat sau au obligat guvernele din aceste tari sa aresteze sau sa coopereze la capturarea unor oameni pe care multi conationali  ii considera adevarati eroi. Nu au lipsit cazurile de personalitati proeminente care s-au predat si s-au pus din proprie initiativa la dispozitia tribunalului. Insa multi dintre liderii de prim rang au incercat pina la capat sa se sustraga, astfel ca prinderea lor a fost posibila doar in momentul in care reformele interne au atins vechile nuclee ultranationaliste din armata, politie si serviciile secrete. Bilantul TPIFI este, din acest punct de vedere, strins legat de mersul schimbarilor politice din Serbia, Croatia si din celelalte entitati post-iugoslave.

    Probabil ca nu evidentele numerice constituie cel mai bun instrument de evaluare a actiunii tribunalelor internationale insarcinate cu pedepsirea unor crime grave, de genul celor savirsite in ultimele doua decenii in fosta Iugoslavie, Rwanda si in multe alte parti. Justitia internationala ar trebui sa aiba ca obiectiv si descurajarea folosirii violentei oarbe in rezolvarea conflictelor. Eventualele condamnari pronuntate impotriva lui Mladici sau Munyagishari nu ii vor descuraja pe alti fanatici sa ucida civili in numele rasei, etniei sau religiei. O intarire a capacitatii, a vitezei de actiune si mai ales a determinarii ONU si a organizatiilor regionale de a interveni in astfel de situatii este absolut necesara.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.