Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Reforma prin referendum?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Cum presedintele Traian Basescu insista pe
    ideea Parlamentului unicameral, merita atentie si
    cealalta idee importanta din pachetul
    prezidential, care nu a stirnit la fel de multe
    controverse, dar care este problematica: ideea
    utilizarii referendumului consultativ in scopul
    reformei institutionale. Pina acum, in istoria
    postdecembrista a Rom?niei, a fost folosit doar
    referendumul de validare a unor decizii luate in
    prealabil in Legislativ. Oamenii au fost chemati
    de doua ori la urne, in 1991 si 2003, pentru a
    legitima Constitutia si modificarile aduse ei. Daca
    initiativa lui Basescu ar fi pusa in practica, ar fi
    pentru prima data cind populatia ar fi in situatia
    de a-si exprima opinia nu post-factum, ca pina
    acum, ci inainte de luarea unei decizii si cu
    scopul grabirii acesteia.
    Ati remarcat, desigur, formularea amenintatoare
    si imperativa prin care seful statului anunta
    referendumul pe tema Parlamentului unicameral:
    "sa vedem daca mai indraznim cumva sa mai
    comentam dupa votul electoratului". Aparent, in
    vulgata democratica de la noi, exprimarea
    presedintelui este legitima. La urma urmei, nu-i
    asa, vointa electoratului este suverana - ce
    altceva poate fi, intr-o democratie, mai puternic
    decit aceasta? Totusi, in aranjamentul
    constitutional de la noi (si, de altfel, al majoritatii
    statelor democratice), electoratului nu ii este
    acordat drept decizional direct prin intermediul
    referendumului. Aceasta optiune vine in urma
    multor decenii de reflectie democratica (in care
    s-a ajuns la concluzia ca democratia directa
    prezinta dezavantaje severe in fata celei
    reprezentative) si de practica politica (din care s-
    a vazut ca electoratul se poate insela deseori in
    beneficiul unor lideri autoritari). ?n istoria
    moderna a Rom?niei, exista doua cazuri din
    aceasta ultima situatie: plebiscitele din 1864 si
    1938, prin care Al.I. Cuza, respectiv Carol al II-
    lea au obtinut puteri sporite in raportul cu
    Legislativul.
    Legea referendumului 3/2000 prevede ca
    Parlamentul se pronunta in sedinta comuna
    asupra chestiunilor supuse consultarii prin
    referendum. Asadar, dreptul final de decizie
    apartine Legislativului, iar votul popular nu este
    imperativ, cum sugereaza Basescu. ?n al doilea
    rind, legea prevede posibilitatea convocarii de
    catre presedinte a unui referendum consultativ in
    citeva "probleme de interes national" enumerate
    la articolul 12, dar printre acestea nu se afla si
    reforma institutionala. Prin urmare, seful statului
    nu are acoperire legislativa pentru initiativa sa.
    Singura solutie legala ar fi ca Parlamentul sa
    decida trecerea la unicameralism, iar populatia
    sa aprobe prin referendum aceasta modificare
    constitutionala.
    Filosofia politica din spatele acestor optiuni
    constitutionale este una fireasca dupa 45 de ani
    de comunism: in Rom?nia, ca si in majoritatea
    statelor postcomuniste, Constituantele s-au
    aratat preocupate de a limita drastic posibilitatile
    de confiscare a puterii si de modificare
    intempestiva a aranjamentului constitutional prin
    manipularea electoratului. Nu exista solutii
    universale, ci solutii pe care fiecare stat le
    extrage din propria istorie. Poate ne va fi
    placind, de exemplu, prezidentialismul american,
    insa Rom?nia, in care secolul XX a fost marcat
    de 51 de ani de dictatura si de nenumarate
    inginerii institutionale, are aprehensiunile ei de
    care este nevoita sa tina cont.
    Iata si citeva din obiectiile ridicate in literatura de
    specialitate fata de democratia directa prin
    intermediul referendumului, in favoarea careia
    pledeaza Basescu. Este suficient, pentru discutia
    de fata, sa citam o demonstratie faimoasa facuta
    de respectatul politolog Giovanni Sartori. Un
    prim defect major al democratiei prin referendum
    ar fi jocul de suma nula pe care il instituie.
    Referendumul este o metoda majoritarista
    extrema de adoptare a deciziilor, in care
    invingatorul ia totul, iar drepturile minoritatilor
    sint ignorate. Or, in definitia general acceptata a
    democratiei se spune ca aceasta reprezinta
    domnia majoritatii cu respectarea drepturilor
    minoritatilor de opinie. A doua problema, in
    directa legatura cu prima, este imposibilitatea
    ameliorarii unui act legislativ prin dezbateri,
    negocieri, medieri, compromisuri, ajustari,
    compensatii etc pentru acomodarea diferitelor
    opinii si interese, majoritare si minoritare. Cu
    ocazia referendumului nu exista discutii
    ameliorative, ci doar in termeni de "da" sau "nu".
    ?n al treilea rind, referendumul de tipul celui
    solicitat de presedintele Basescu transfera
    asupra opiniei publice responsabilitatea unei
    rationalitati de decizie, pentru care este nevoie
    de competenta, de cunostinte tehnice, de
    discernamint bazat pe control cognitiv asupra
    chestiunii in dezbatere. Din acest motiv a fost
    inventat Parlamentul, forul care poate lua decizii
    in urma unor dezbateri competente. Nu
    intimplator, spune Sartori, vorbim despre "opinie
    publica" - in cele din urma, aceasta nu este mai
    mult decit o opinie. ?n teoria democratiei, opinia
    este suficienta atita timp cit alegatorii nu fac
    decit sa aleaga (in ideea ca responsabilitatea
    "rationalitatii" si competentei este transferata
    asupra celor alesi), insa devine insuficienta
    atunci cind ei sint in situatia de a decide.
    Unicamericalismul este o chestiune tehnica, in
    care este nevoie de competenta democratica si
    cunostinte elaborate pentru a lua o decizie in
    cunostinta de cauza. Cu tot respectul, este o
    palarie prea mare pentru electorat.
    Ar mai fi nenumarate alte probleme ridicate de
    referendum (amatorii de detalii pot consulta, de
    exemplu, Maija Setala, Referendums and
    Democratic Governement, New York, 1999). Ne
    mai oprim doar asupra uneia: cu ocazia unui
    referendum, va fi mereu in chestiune cine
    stabileste agenda. Oamenii sint chemati sa-si
    spuna parerea, dar o fac pe o agenda data, care,
    de obicei, reflecta pozitia unuia dintre actorii
    politici. Cei care argumenteaza in favoarea
    referendumului o fac pe baza unui argument
    participationist - astfel, spun ei, oamenii pot
    decide in mod direct, nu prin reprezentanti,
    asupra chestiunilor de interes major. ?nsa cine
    stabileste "chestiunile de interes major"? Va
    exista mereu cineva, cu interese specifice, care
    nu sint neaparat interesele electoratului.
    Care sint interesele lui Basescu? Nu prea le mai
    stim. Agenda votata prin alegeri se cam pierde
    in ceata. ?n schimb, dupa cum ne dam seama
    mai ales din confruntarea cu premierul,
    presedintele are o agenda nemarturisita de
    confruntare politica, pe care o urmareste cu
    inversunare. Or, pentru ca principiul
    transparentei democratice sa fie respectat,
    trebuie sa stim nu doar mecanismele prin care
    sa se ajunga la un obiectiv, ci si obiectivul la
    care presedintele crede ca este bine sa
    ajungem.
    Adrian CIOFL?NCA
    adrian.cioflanca@ziaruldeiasi.ro

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri