Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Romania in asteptarea tranzitiei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Facem mereu apel la comparatii in existenta cotidiana, astfel ca insistenta cu care recurgem la ele in analiza politica este justificata sau macar scuzabila. Societatea noastra traverseaza vremuri noi, vremuri dificile, pentru care cei mai multi dintre noi nu sintem suficient de pregatiti.  Lipsiti de repere solide pentru comparatii cu trecutul, din cauza experientei istorice anormale a dictaturii comuniste,  putem totusi profita astazi de numeroasele oportunitati si stimulente de a ne compara cu altii - mai ales cu state si societati care au parcurs trasee similare. Pare foarte importanta in aceste zile meditatia asupra conexiunilor intre politic si economic. Criza mondiala a evidentiat vulnerabilitatile interne ale fiecarei societati, ale fiecarei economii, iar depasirea ei (contextele, termenele si sacrificiile vor varia de la tara la tara) se va realiza gratie punctelor "tari" ale fiecareia.

    O calauza extrem de respectata in acest sens este Indicele Global al Competitivitatii (IGC) 2010-2011, recent publicat de Forumul Economic Mondial, care ne ofera un portret sugestiv al Romaniei. Poate ca nu ne spune prea mult caderea de 3 locuri in raport cu intervalul precedent (de pe 64 pe 67, din 139 de tari analizate) si nici faptul ca Romania apare aici pe un loc superior Letoniei (70), Bulgariei (71). Insa am putea citi clasamentul din perspectiva sperantei ca, sporindu-si competitivitatea, Romania sa devina mai prospera. Utilizind categoriile IGC, cu cit tara noastra devine mai competitiva, cu atit va avea sanse sa iasa mai repede din categoria de mijloc in care este plasata din punct de vedere al PIB/locuitor (faza a II-a de dezvoltare, numita aici dezoltare "propulsata de eficienta"), sa intre in tranzitia catre - si ulterior sa atinga - faza a III-a, cea propulsata de inovatie. Asadar, ne-am putea uita daca Romania depaseste din punct de vedere al competitivitatii tari aflate deja in tranzitia de la faza a II-a la cea de-a III-a. Limitind comparatia la statele postcomuniste, putem vedea ca rezultatele nu sint incurajatoare. Depasim deocamdata doar Letonia (am facut-o si in IGC 2009-2010), dar trebuie sa tinem cont de faptul ca acolo criza a capatat de timpuriu accente foarte grave. Restul statelor postcomuniste membre UE stau mai bine - ultima din grupul de deasupra noastra este Slovacia, clasata pe locul 60.

    In afara Romaniei si Bulgariei (aflate in faza a II-a) si a altor doua state ce au patruns deja in categoria economiilor propulsate de inovatie (Cehia si Slovenia), toate statele postcomuniste membre ale UE se afla in tranzitie de la cea de-a II-a la cea de-a III-a etapa. O tranzitie in care ne asteptam sa intre si Romania, alaturi de Bulgaria si celelalte state postcomuniste din afara UE aflate in aceeasi etapa de dezvoltare - e vorba de Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Rusia si Serbia. Daca acceptam argumentul de factura liberala ca vor progresa mai repede economiile mai competitive (potrivit criteriilor IGC), atunci "satisfactia" de a depasi Bulgaria devine efemera. Si nu doar pentru ca in comparatie cu anul precedent Bulgaria a urcat 5 locuri in timp ce noi am coborit 3 (deci ritmul ei pare a fi mai bun), ci mai ales pentru ca in prezent sintem depasiti in acest clasament si de Rusia si de Muntenegru.

    Criteriile aflate la baza acestor analize acopera o gama extinsa de structuri si procese politico-economice si nu pot fi detaliate aici. Insa o privire, fie ea si sumara, asupra modului in care se prezinta Romania ne poate spune destul de multe, inclusiv despre succesele si esecurile de pina acum ale clasei politice - sau despre prioritatile de viitor. Comparat cu un "portret-robot" al statului aflat in etapa noastra de dezvoltare, profilul Romaniei prezinta plusuri la capitolele: invatamint superior si pregatire a fortei de munca; dimensiune a pietei; si, in mai mica masura, la cel al pregatirii sau disponibilitatii tehnologice. Exista o suprapunere considerabila in ceea ce priveste majoritatea celorlalte criterii economice, dar si in privinta performantei institutiilor (publice, dar si private), iar decalajul cel mai suparator apare la capitolul infrastructura.

    Evident, nu sint noutati sau surprize, poate exceptind performanta institutionala (cu tot ce presupune ea, inclusiv in planul eticii). Noi insine am devenit tot mai exigenti si mai critici, desi inca nu ne-am dat seama cum sa fortam clasa politica sa faca macar ceea ce tine de ea. Dar dezamagitor este  faptul ca lipsesc deocamdata "plusurile" evidente, indicatorii care sa ne sugereze ca ne orientam spre progres. Nu sintem condamnati la stagnare, insa un studiu comparativ precum IGC ne ilustreaza problemele structurale ale acestei perioade si ne sugereaza idei pentru agenda politica - atunci cind vom putea avea din nou o agenda politica.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri