Romania in asteptarea tranzitiei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Romania in asteptarea tranzitiei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Facem mereu apel la comparatii in existenta cotidiana, astfel ca insistenta cu care recurgem la ele in analiza politica este justificata sau macar scuzabila. Societatea noastra traverseaza vremuri noi, vremuri dificile, pentru care cei mai multi dintre noi nu sintem suficient de pregatiti.  Lipsiti de repere solide pentru comparatii cu trecutul, din cauza experientei istorice anormale a dictaturii comuniste,  putem totusi profita astazi de numeroasele oportunitati si stimulente de a ne compara cu altii - mai ales cu state si societati care au parcurs trasee similare. Pare foarte importanta in aceste zile meditatia asupra conexiunilor intre politic si economic. Criza mondiala a evidentiat vulnerabilitatile interne ale fiecarei societati, ale fiecarei economii, iar depasirea ei (contextele, termenele si sacrificiile vor varia de la tara la tara) se va realiza gratie punctelor "tari" ale fiecareia.

    O calauza extrem de respectata in acest sens este Indicele Global al Competitivitatii (IGC) 2010-2011, recent publicat de Forumul Economic Mondial, care ne ofera un portret sugestiv al Romaniei. Poate ca nu ne spune prea mult caderea de 3 locuri in raport cu intervalul precedent (de pe 64 pe 67, din 139 de tari analizate) si nici faptul ca Romania apare aici pe un loc superior Letoniei (70), Bulgariei (71). Insa am putea citi clasamentul din perspectiva sperantei ca, sporindu-si competitivitatea, Romania sa devina mai prospera. Utilizind categoriile IGC, cu cit tara noastra devine mai competitiva, cu atit va avea sanse sa iasa mai repede din categoria de mijloc in care este plasata din punct de vedere al PIB/locuitor (faza a II-a de dezvoltare, numita aici dezoltare "propulsata de eficienta"), sa intre in tranzitia catre - si ulterior sa atinga - faza a III-a, cea propulsata de inovatie. Asadar, ne-am putea uita daca Romania depaseste din punct de vedere al competitivitatii tari aflate deja in tranzitia de la faza a II-a la cea de-a III-a. Limitind comparatia la statele postcomuniste, putem vedea ca rezultatele nu sint incurajatoare. Depasim deocamdata doar Letonia (am facut-o si in IGC 2009-2010), dar trebuie sa tinem cont de faptul ca acolo criza a capatat de timpuriu accente foarte grave. Restul statelor postcomuniste membre UE stau mai bine - ultima din grupul de deasupra noastra este Slovacia, clasata pe locul 60.

    In afara Romaniei si Bulgariei (aflate in faza a II-a) si a altor doua state ce au patruns deja in categoria economiilor propulsate de inovatie (Cehia si Slovenia), toate statele postcomuniste membre ale UE se afla in tranzitie de la cea de-a II-a la cea de-a III-a etapa. O tranzitie in care ne asteptam sa intre si Romania, alaturi de Bulgaria si celelalte state postcomuniste din afara UE aflate in aceeasi etapa de dezvoltare - e vorba de Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Rusia si Serbia. Daca acceptam argumentul de factura liberala ca vor progresa mai repede economiile mai competitive (potrivit criteriilor IGC), atunci "satisfactia" de a depasi Bulgaria devine efemera. Si nu doar pentru ca in comparatie cu anul precedent Bulgaria a urcat 5 locuri in timp ce noi am coborit 3 (deci ritmul ei pare a fi mai bun), ci mai ales pentru ca in prezent sintem depasiti in acest clasament si de Rusia si de Muntenegru.

    Criteriile aflate la baza acestor analize acopera o gama extinsa de structuri si procese politico-economice si nu pot fi detaliate aici. Insa o privire, fie ea si sumara, asupra modului in care se prezinta Romania ne poate spune destul de multe, inclusiv despre succesele si esecurile de pina acum ale clasei politice - sau despre prioritatile de viitor. Comparat cu un "portret-robot" al statului aflat in etapa noastra de dezvoltare, profilul Romaniei prezinta plusuri la capitolele: invatamint superior si pregatire a fortei de munca; dimensiune a pietei; si, in mai mica masura, la cel al pregatirii sau disponibilitatii tehnologice. Exista o suprapunere considerabila in ceea ce priveste majoritatea celorlalte criterii economice, dar si in privinta performantei institutiilor (publice, dar si private), iar decalajul cel mai suparator apare la capitolul infrastructura.

    Evident, nu sint noutati sau surprize, poate exceptind performanta institutionala (cu tot ce presupune ea, inclusiv in planul eticii). Noi insine am devenit tot mai exigenti si mai critici, desi inca nu ne-am dat seama cum sa fortam clasa politica sa faca macar ceea ce tine de ea. Dar dezamagitor este  faptul ca lipsesc deocamdata "plusurile" evidente, indicatorii care sa ne sugereze ca ne orientam spre progres. Nu sintem condamnati la stagnare, insa un studiu comparativ precum IGC ne ilustreaza problemele structurale ale acestei perioade si ne sugereaza idei pentru agenda politica - atunci cind vom putea avea din nou o agenda politica.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.