Desi subiectul nu a ajuns chiar un cap de afis cel putin o parte a mass media romanesti s-au inflamat imediat dupa ce, ca reactie la vizita Condolezzei Rice si a anuntului privind stabilirea unor facilitati militare americane in Romania, ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, a declarat ca Moscova ar putea lua in calcul, in contrapartida, retragerea sa din tratatul privind armele conventionale in Europa. Plecind de aici unii comentatori, de altfel bine mediatizati pe micul ecran, s-au si grabit sa identifice primele consecinte negative concrete ale prezentei militare americane in Romania: iritarea Rusiei si a Europei in ansamblul sau ca urmare a posibilei denuntari a tratatului cu pricina. Altfel spus, de dragul relatiei speciale cu Statele Unite romanii risca sa afecteze intregul climat de securitate de pe continent, ceea ce inseamna ca ne putem astepta la reactii negative exact din partea tarilor occidentale de care depinde integrarea noastra in Uniunea Europeana.
In realitate lucrurile stau cu mult mai putin dramatic decit astfel de interpretari, facute fie din nestiinta fie, din contra, cu profesionalism in baza unei agende bine conturate, lasa sa se inteleaga. E suficient sa citim in intregime declaratiile lui Serghei Ivanov pe acest subiect si mai ales sa privim contextul politic din Rusia in ansamblu. Astfel desi a mentionat intr-adevar si posibilitatea retragerii Kremlinului din tratat el a avut grija sa mentioneze si faptul ca decizia va depinde de amploarea desfasurarilor militare americane din Romania. In plus dl. Ivanov a recunoscut ca Washingtonul a informat in prealabil Moscova in privinta intentiilor sale. De altfel anuntul amplasarii unor facilitati militare ale Statelor Unite la noi nu aduce mari surprize. Despre acest proiect se discuta de aproape un an, timp in care au si venit la Bucuresti diversi oficiali de la Pentagon pentru a vizita citeva posibile locatii pentru instalarea bazelor.
Anuntul lui Serghei Ivanov are mai degraba bataie interna pentru ca ministrul rus al apararii, numit de curind si vicepremier, este vazut drept un posibil succesor al lui Vladimir Putin. El provine ca si seful sau din KGB si este considerat un exponent al curentelor care sprijina consolidarea fortei militare a Rusiei drept o conditie a revenirii sale la statutul de mare putere globala pe care l-a pierdut dupa incheierea razboului rece. Asa ca acest gen de reactie din partea sa trebuie interpretata mai degraba ca parte a unei retorici de consum intern aproape obligatorii decit ca un semnal politic oficial ingrijorator din partea Moscovei. De altfel pentru Kremlin pierderile strategice majore suferite in plan politic in Ucraina si Georgia sint in mod semnificativ mai preocupante decit faptul ca 2-3000 de militari americani se vor instala la bazele din Dobrogea.
Cit priveste renuntarea la tratatul privind limitarea armelor conventionale din Europa varianta e una doar cu totul ipotetica. Deocamdata legaturile Rusiei cu Europa Occdidentala cunosc o expansiune spectaculoasa. Chiar zilele trecute au inceput lucrarile la o mare conducta de gaz care urmeaza sa lege Rusia de Germania, incepind probabil cu anul 2010. Conducta va oferi o alternativa la cea care trece acum prin Belarus, Ucraina si Polonia tari unde decizia de a o construi a stirnit si iritare si ingrijorare deoarece in baza acordului de tranzit tarile in cauza primeau gaz la o treime din pretul international. Pentru a intelege si importanta dar si sensibilitatea politica a subiectului e suficient sa amintim ca in fruntea consortiului format pentru a materializa proiectul a fost numit fostul cancelar german Gerhard Schroeder, ceea ce, in paranteza fie spus, a stirnit destule reactii critice in Germania unde numeroase voci din media si din cercurile politice il acuza pe acesta din urma ca s-ar afla intr-un deranjant conflict de interese, nu atit de natura legala ci mai ales morala, avind in vedere ca tot el este cel care a negociat si semnat inainte de terminarea mandatului sau acordul ruso-german care parafa constructia conductei. Europenii au nevoi de energie in crestere iar Rusia are tot interesul si financiar dar si politic sa sporeasca dependenta Occidentului de petrolul si gazul venit din rasarit.
Iata insa si un alt argument, de alta natura dar la fel de consistent. In pregatirea summit-ului G8 de anul viitor de la Sankt Petersburg Kremlinul a declansat o imensa operatiune de relatii publice vizind mai ales tarile occidentale. Platforma de baza este agentia de stiri "Novosti" in fruntea careia a fost numita Svetlana Mironiuc, pina in urma cu citiva ani principalul consilier pe probleme de comunicare a lui Vladimir Gusinschy, unul dintre cei mai cunoscuti oligarhi rusi, cazut intre timp in dizgratie si refugiat in strainatate. Recenta lansare a canalului international de televiziune in engleza "Russia Today", editarea unor publicatii in engleza, precum "Russia Profile", sau organizarea unor conferinte exclusive in care unor ziaristi proeminenti din vest li se faciliteaza intilniri directe cu oficiali rusi de rang inalt, inclusiv cu Vladimir Putin, fac toate parte dintr-o ampla si costisitoare ofensiva de sarm a Kremlinlui. Or, in tot acest context e extrem de putin probabil ca dincolo de declaratii de circumstanta liderii rusi sa riste sa compromita decisiv acest imens efort de comunicare luind o decizie cu un impact simbolic evident negativ pe vechiul continent.
Asta nu inseamna insa deloc ca in jocul mediatic Rusia nu va incerca, utilizind toate mijloacele de care dispune, sa exploateze la maximum subiectul bazelor americane din Romania. Asa ca nu e deloc exclus ca tema riscurilor suplimentare carora trebuie sa le facem fata datorita iritarii Moscovei in privinta acestui subiect sa mai apara periodic in spatiul public. E insa greu de crezut ca in actualul context general al relatiilor Kremlinului cu Statele Unite si Uniunea Europeana construit in primul rind pe pragmatism si mai putin pe emotii relatiile bilaterale romano-ruse sa fie afectate in mod serios.
Alexandru LAZESCU
alexandru.lazescu@ziaruldeiasi.ro