anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Salvarea fecioarei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Saptamina trecuta, in presa internationala, a aparut informatia halucinanta potrivit careia guvernul Romaniei ar nega Holocaustul, in varianta sa romaneasca. Intervievat de BBC, ministrul culturii, Razvan Theodorescu, confirma stirea si chiar mai mult isi aroga paternitatea ideii. Potrivit acestuia, in Romania nu a fost vorba de Holocaust (politica de distrugere a minoritatii evreiesti), ci numai de o ticalosie a unor romani care au participat la Holocaust.
    Argumentele sale sint urmatoarele: in Romania nu au existat lagare de concentrare cu populatie evreieasca, chiar daca au existat actiuni antisemite; asasinatele contra evreilor au avut loc in cele doua „guvernaminte” din Basarabia si Bucovina, dar care, desi erau administrate de romani in numele statului roman, nu aveau nici o legatura cu Romania intrucit erau administrate militar.
    Opiniile ministrului Theodorescu nu au fost contrazise de nici o oficialitate. Dimpotriva, imediat, Adrian Nastase l-a sustinut cu tarie pe ministrul sau, in timp ce Ion Iliescu i-a reprosat numai oportunitatea gestului. Aceasta inseamna ca regimul actual este de acord cu aceste teze. Dintr-o afacere mai ales academica si morala, problema Holocaustului in Romania redevine o chestiune politica: aceasta ne arunca dintr-o data cu mai multi ani inapoi, in vremurile in care cultul maresalului Antonescu, niciodata respins in mod serios de Ion Iliescu, era aproape un fenomen oficial.
    Dupa cum se cunoaste, subiectul in cauza este foarte delicat. De aceea, atunci cind trebuie discutat polemic asupra sa, eventual facute unele nuante, cel mai neinspirat mod de a o face este registrul politic. Ce poate intelege publicul obisnuit din sofismul de care se agata Razvan Theodorescu, dupa care in Romania nu a avut loc un Holocaust, dar ca romanii au participat la Holocaust? A cui a fost atunci administratia din Transnistria si cine este responsabil pentru restul campaniilor antisemite din anii 1940-1943 petrecute pe teritoriul Vechiului Regat, in Basarabia si Bucovina?
    Mai intii, ce trebuie sa intelegem prin „Romania” in acest caz: este vorba de Romania de astazi ca stat sau de Romania ca spatiu cultural? Chiar si dupa normele lui Razvan Theodorescu, in actualul teritoriu au avut loc actiuni care pot fi integrate Holocaustului, in varianta cea mai cunoscuta, respectiv, cea germana, cel putin in nordul Transilvaniei administrate de Ungaria, chiar daca acestea nu intra evident in responsabilitatea romanilor. Este adevarat de asemenea ca nu au existat lagare de exterminare de felul Auschwitzului si nici o politica de exterminare etnica foarte coerenta si bine organizata, dar, contrar opiniei lui R. Theodorescu au existat si lagare de concentrare si campanii de exterminare in masa a evreilor si tiganilor organizate de statul roman, atit pe actualul teritoriu national, cit si in fostele teritorii romanesti, dar mai ales in Transnistria.
    De fapt, evreii nu numai ca au suferit in anii patruzeci de un proces de discriminare institutionala, dar au fost supusi, indeosebi, cei din zona frontului, unei actiuni de ghetoizare si de transfer masiv de populatie in Transnistria, in conditii barbare. Adeseori, grupuri aflate sub paza militara au fost supuse unor executii colective. Lagarele din Transnistria au fost organizate de un guvern roman, de catre romani si impotriva unor cetateni care se aflau sub autoritatea statului roman. Unii istorici cred ca aceasta politica de stat nu a fost la fel de sistematica ca in Germania si merg pina la a spune ca numarul mare de victime (in jur de doua sute de mii!) s-a datorat mai ales incapacitatii administratiei romanesti decit unui proiect de asasinat in masa. in acelasi timp, a fost vorba se pare mai mult de o actiune de purificare etnica decit de distrugere sistematica a acestor minoritati. Dupa cum se stie Antonescu visa un stat omogen etnic si nu era neaparat un antisemit doctrinar. Dar victimele exista oricum, ca si responsabilitatile.
    Este ciudat cum un personaj cu pozitia ministrului Theodorescu, care culmea mai trece si ca istoric (ocupa chiar un fotoliu la Academie in aceasta calitate) poate fi atit de aerian intr-o chestiune atit de grava. Sint deja fapte istoric probate si nu doar opinii ale unora sau altora.
    De altfel, printre putinele gesturi rezonabile ale guvernului actual era si acela ca reusise, continuind atitudinea guvernelor democrate din timpul administratiei Constantinescu, sa normalizeze relatiile cu acest trecut nu foarte indepartat. Nu este putin lucru pentru un regim populist, care isi extrage valorile din national-comunism. Sa ne amintim apoi ca Razvan Theodorescu a fost primul presedinte al Asociatiei de prietenie Romania-Israel, iar I. Iliescu a vizitat de mai multe ori la Holocaust Memorial din Washington si trece drept un antifascist si filosemit. Este vorba atunci oare numai de duplicitate?
    Din punctul meu de vedere problema nu o reprezinta profesionalismul ca istoric al dlui Theodorescu, in care oricum nu credea nici pina acum nimeni in mod serios, sau comportamentul sau politic. Nu trebuie sa fii un bun istoric pentru a fi logic in argumentatie si de bun simt in opinii. Aici este vorba de absenta dorintei de a sti toate acestea si mai ales de a le oferi un sens moral. In cercurile in care se invirte d-sa stralucesc figuri precum Gh. Buzatu sau I. Scurtu, cunoscute pentru aderenta lor la cultura politica totalitara.
    Pentru a intelege experienta Holocaustului ai nevoie de valori liberale, ca baza a unei culturi politice in care violenta contra minoritatilor sa nu mai devina politica de stat. Cultura politica totalitara nu accepta ideea de culpabilitate, aceasta nu in sensul de autostigmatizare ci ca element decisiv in procesul de autoconfigurare a unei responsabilitati colective. Totalitarienii nu gresesc niciodata in raport cu anumite valori etice. Ei gresesc numai in raport cu ierarhia, cu sistemul de putere in care sint inclusi. Neavind dileme etice, nu au nici organul vinovatiei liber asumate si deci nu pot intelege de ce un asemenea episod trebuie sa fie asumat ca o trauma colectiva de cultura noastra publica.
    In acest sens, dl. Theodorescu nu poate accepta ca Romania ar fi istoric vinovata fata de evrei. Unii romani ticalosi, poate. Ei au si platit de altfel. Romania este aici o combinatie metafizica intre natiunea romana, statul roman si partidul conducator. Natiunea este inocenta in esenta sa. O natiune fecioara, pe care ministrul Theodorescu la fel ca si Adrian Nastase sau Ion Iliescu se cred datori sa o prozejeze de orice privire intrucit se cred mostenitorii acestei natiuni-stat-partid. Megalomania incepe sa ia proportii delirante.
    Florea IONCIOAIA

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Admitere nouă, obiceiuri vechi

    Ioan Alexandru TOFAN

    Admitere nouă, obiceiuri vechi

    În lipsa unor criterii ferme cu privire la viaţa academică şi a unor planuri solide de viaţă, absolvenţii de liceu nici nu au la îndemână prea multe temeiuri pentru a decide ce vor studia ca studenţi. Astfel, argumentul îmbulzelii devine oarecum convingător.

    opinii

    Modernitatea şi postmodernitatea alienării

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Modernitatea şi postmodernitatea alienării

    Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

    Perpetuum praedictionem

    Bogdan ILIESCU

    Perpetuum praedictionem

    The best way to predict the future is to create it. (Cel mai bun mod să prezici viitorul este să îl creezi.) Peter Drucker

    Provincialismul trufaş al capitalei

    Florin CÎNTIC

    Provincialismul trufaş al capitalei

    Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

    pulspulspuls

    Concediu la secret pentru famiglia premarelui? Unul pe două direcții

    Concediu la secret pentru famiglia premarelui? Unul pe două direcții

    ’Neaţa bună, dragi cetitori! Am vrut pe astăzi să vă spunem una faină cu premarele Mihăiţă al nostru, dar n-o mai spunem căci, din ce am auzit, omul și-a trimis famiglia în concediu. 

    Caricatura zilei

    Ambulanța

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Alte publicatii

      Fotografia zilei

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.