Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Scheletele din dulapul Uniunii Europene

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Dupa ultimul summit european de la Bruxelles,
    toata lumea rasufla usurata. Uniunea Europeana are
    un buget pentru perioada 2007 - 2013, ceea ce
    inseamna nu doar ca sansele Romaniei si Bulgariei
    de a adera peste un an ramin foarte mari, ci si ca ni
    s-a alocat din acest cos general o felie relativ
    consistenta de 29 de miliarde de euro. Asadar,
    Bucurestiul si Sofia s-au linistit, dupa cum s-au
    linistit si noii membri, in timp ce francezii exulta,
    interpretind rezultatul drept o infringere a lui Tony
    Blair. Premierul britanic pare singurul care are de
    tras ponoasele, odata intors acasa. Nu doar
    conservatorii il acuza ca ar fi acceptat o solutie prin
    care Londra pierde 7 miliarde euro, ci si Gordon
    Brown, ministrul sau de finante si, foarte probabil,
    viitorul sef al laburistilor, dupa retragerea lui Blair.
    Faptul ca s-a evitat o criza majora care, dupa
    blocajul aprobarii Constitutiei, ar fi pus, probabil,
    chiar proiectul european in ansamblu sub semnul
    intrebarii e un lucru demn de salutat, dar UE ramine
    cu destule schelete ascunse in dulap.
    Noul buget are la baza aceeasi filosofie ca si cel
    precedent, ceea ce inseamna ca, in timp ce
    aproape jumatate din bani merg in continuare catre
    subventiile agricole, sectoare esentiale pentru
    cresterea competitivitatii continentale ramin evident
    subfinantate. Iar esecul britanicilor de a forta iesirea
    din acest cerc vicios pare sa inghete discutia pe
    aceasta tema inca o buna bucata de vreme. O veste
    proasta. Desi nu e vorba doar de citi bani se aloca
    cercetarii sau educatiei, ci si de cit de incarcate sint
    cheltuielile nationale pentru sanatate sau cele
    destinate protectiei sociale sau cit de flexibila e
    legislatia muncii. Pina la urma, marile probleme ale
    europenilor, mai ales ale celor din Vest, de aici vin,
    pentru ca evolutiile economice deloc incurajatoare
    isi pun amprenta asupra starii generale de spirit a
    populatiei. Datorita globalizarii, presiunilor
    competitive create de India si China, occidentalii s-
    au trezit brusc ca modul lor de viata, cu saptamini
    de munca scurte si vacante lungi, cu o extinsa
    protectie sociala, e tot mai greu de mentinut.
    Ingrijorati, au inceput sa devina sceptici sau chiar
    ostili fata de migratia fortei de munca, implicit, fata
    de extinderea Uniunii Europene, respingind, in
    acelasi timp, si ideea unei integrari in profunzime.
    Asa cum se intimpla de regula, situatiile de criza
    developeaza atitudini altfel mai greu vizibile. Dupa
    cum s-a vazut si in cazul disputelor legate de buget,
    cele mai importante institutii comunitare, departe de
    a fi creuzetul in care se forjeaza proiectul Europei
    unite, au devenit de fapt o platforma unde se
    consuma bataliile dintre membrii UE pentru
    promovarea intereselor nationale. Pentru ca, pina la
    urma, pentru liderii politici europeni conteaza mult
    mai mult atmosfera de acasa, perceptia de acolo
    privind felul in care ei promoveaza interesele tarilor
    lor, mai degraba decit aplauzele oficialilor de la
    Bruxelles. Si nu e vorba doar de diferende oarecum
    mai tehnice, de genul ignorarii de catre Franta si
    Germania a limitei de 3% privind deficitul bugetar
    admis in zona Euro, ci si chestiuni fundamentale,
    precum strategia de securitate a Uniunii in
    contextul relatiilor cu America si Rusia.
    Am avut, recent, o noua proba in acest sens.
    Proaspatul acord ruso-german de constructie a unei
    conducte de gaz al carei traseu va ocoli si Polonia
    si Ucraina a stirnit si iritare si ingrijorare nu doar in
    cele doua tari, ci si in republicele baltice. Pe care
    Berlinul a ales sa le ignore cu desavirsire. Pentru a
    turna si mai mult gaz peste foc, a izbucnit, recent, o
    noua controversa legata de desemnarea fostului
    cancelar german Gerhard Schroder in fruntea
    consiliului de administratie al consortiului ruso-
    german care va gestiona proiectul si in care
    majoritatea e detinuta de Gazprom, o corporatie
    aflata sub controlul politic direct al liderilor de la
    Kremlin. Si proiectul in sine, care mareste in mod
    ingrijorator, in opinia unor analisti, nivelul
    dependentei economiei germane, cea mai
    importanta de pe continent, de energia ruseasca,
    dar mai ales numirea au stirnit controverse aprinse.
    Gerhard Schroder, care, conform unui ziar din
    Leipzig, urmeaza sa primeasca o suma anuala de
    pina la 1,5 milioane euro, a fortat, in opinia
    multora, limitele acceptabile privind conflictul de
    interese, beneficiind direct de avantajele conferite
    de o pozitie care nu ar fi fost posibila fara acordul
    pe care, in calitate de cancelar, il semnase cu
    Vladimir Putin cu doar doua luni in urma. Cu acesta
    din urma, fostul cancelar german s-a intilnit de
    altfel, incepind din luna mai 2000, de cind Putin a
    devenit presedinte al Rusiei, de 32 de ori, mai mult
    decit cu oricare lider occidental, inclusiv Jacques
    Chirac.
    Indiferent daca suspiciunile exprimate de o parte
    si de alta a Atlanticului fata de resorturile intime ale
    acestui profund parteneriat politic ar fi exagerate,
    ramine o senzatie neplacuta. Aceea ca optiuni
    strategice fundamentale pentru ecuatia de
    securitate nu doar a Germaniei, ci si a intregului
    continent sint in prea mare masura amestecate cu
    chestiuni de ordin personal. Schroder a evitat
    intotdeauna sa adopte vreo pozitie critica fata de
    excesele autoritariste ale Kremlinului, fata de
    actiunile brutale orchestrate impotriva lui Mihail
    Khodorkovschi si companiei sale petroliere "Yukos"
    sau fata de razboiul din Cecenia. Doar cu un an in
    urma, el aprecia, intr-un interviu acordat canalului
    de televiziune german ARD, ca Vladimir Putin este
    un "adevarat democrat". Cum pina si pentru
    publicatia moscovita "Moscow Times" este greu de
    inteles "de ce Schroder si Gazprom ar fi avut
    nevoie unul de altul", nu poti decit sa tragi concluzia
    ca e vorba de un premiu oferit de liderul de la
    Kremlin fostului cancelar. Problema e ca gestul
    acestuia pune intre paranteze, de o maniera
    spectaculoasa, tipul de conduita acceptabila in
    materie de conflict de interese, chiar daca legea
    germana nu il incrimineaza explicit. Intr-un fel, chiar
    daca discursul va ramine probabil neschimbat,
    Bruxelles-ul va avea de acum inainte o pozitie
    substantial mai subreda din punct de vedere moral,
    atunci cind va chestiona Romania la capitolul
    coruptie la virf si va cere insistent "pestii cei mari".
    Alexandru LAZESCU
    alexandru.lazescu@ziaruldeiasi.ro

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri