Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Spre Tara Fagaduintei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    In anul 2000, universitatile Uniunii Europene au produs 2,14 milioane de absolventi si doctori in stiintele naturii si ingineresti, cu 70 de mii mai mult decit cele americane si dublu fata de cele japoneze. Aceste cifre reprezinta productia bruta de viitori cercetatori, profesori si ingineri. Daca ne referim la productia neta, adica la numarul absolventilor care se integreaza profesional in societatea care i-a educat, UE nu se deosebeste cu mult de restul Europei. Doar 0,5% din forta de munca in UE este ocupata de cercetatori, fata de 0,87% in SUA si 0,97% in Japonia. Sa mai adaugam ca, in aceeasi perioada, UE a cheltuit pentru cercetare 1,94% din PIB, SUA 2,8%, iar mirabila Japonie 3%.
    Cum se reflecta datele statistice de mai sus in competitia stiintifica a Uniunii cu SUA si Japonia? Desi europenii sint (inca) competitivi in nanotehnologie - stiinta care, deocamdata promite, dar nu produce - regreseaza in chimie, biotehnologie, fizica, stiintele vietii si tehnologiile informationale. La prima vedere, comparind eforturile financiare inregistrate de UE si principalii ei competitori in stiinta, America si Japonia, sintem tentati sa motivam acest declin stiintific doar din punct de vedere economic.
    In realitate, vechea Europa este parasita de cei mai educati cetateni, care aleg America, tara unde li se ofera tot ce le refuza guvernele lor anchilozate intr-o birocratie anacronica si deconectata de la realitatile secolului XXI. In timp ce la Bruxelles se croiesc strategii fanteziste pentru o asa numita dezvoltare continua a cercetarii stiintifice europene, anual, 75% din tinerii comunitari care obtin diploma de doctor in stiinte emigreaza in America! Ati citit bine, emigreaza, adica, dupa ce lucreaza ca bursieri in sistemul academic al postdoctoraturii, nu se mai intorc in Europa.
    Ce le ofera America cercetatorilor europeni? In primul rind, oferta de burse postdoctorale in SUA este mult mai mare decit in tarile comunitare. Desi, in prezent, doctorii in stiinta americani percep postdoctoratura ca o metoda de exploatare prin care cercetatorul este obligat sa lucreze 80 in loc de 40 de ore pe saptamina, pentru o remuneratie inferioara celei acordate unui tehnician de laborator, europenii accepta aceasta situatie, deoarece, dupa aceasta forma de perfectionare, au perspective reale de a obtine un post permanent in cercetarea academica sau industriala. Se pare ca protestele bursierilor postdoctorali americani - da la 21 martie a.c., monitorizate de revista The Scientist - au fost luate in consideratie de presedintele Bush, care a semnat recent o lege prin care bugetul NSF (National Scientific Fundation) se mareste anual, astfel incit sa se dubleze la fiecare cinci ani. Deoarece NSF este principalul finantator al granturilor de cercetare fundamentala, universitatile vor avea posibilitatea sa ofere salarii mai mari bursierilor si cercetatorilor asociati. In al doilea rind, europenii sint atrasi de cantitatea si calitatea echipamentelor stiintifice din laboratoarele americane. Din acest punct de vedere, foarte putine universitati si institute europene se pot compara cu cele din state. O discrepanta si mai mare exista intre valoarea de finantare a unui grant in UE si SUA. In timp ce o finantare de 500.000 $ pentru un grup de cinci persoane in SUA nu este o exceptie, granturile nationale europene rar depasesc valoarea de 100.000 euro. Mult mediatizatul plan de dezvoltare a stiintei europene (Framework 6) al Comisiei de la Bruxelles si-a propus sa-i ajunga din urma pe americani la capitolul financiar printr-un mecanism de pulverizare a fondurilor intr-o retea de kolhozuri academice. In esenta, Comisia va acorda granturi comparabile cu cele americane (chiar mai mari de un million de euro) pe principiul: cu cit mai mare este numarul "partenerilor", cu atit mai mare este valoarea grantului. La un astfel de grant pot participa zeci de parteneri cu sute de cercetatori. Nu e greu de apreciat citi euro per capita ofera Comisia cercetatorilor europeni.
    Cifrele discutate pina acum se refera doar la emigrarea tinerilor aflati la inceput de cariera profesionala. Exista insa o emigratie a oamenilor de stiinta de mare valoare, victime a unor legislatii fosilizate - unele din secolul XIX - care le blocheaza cariera academica. In Germania, un asistent universitar, chiar daca este laureat Nobel, trebuie sa astepte zeci de ani pentru a fi numit profesor. In America, daca esti exceptional, poti ajunge profesor si la 25 de ani. In Europa, profesorii si cercetatorii sint pensionati definitiv la virsta de 62 de ani. Universitatile americane sint pline de europeni pensionati, care, chiar daca nu mai predau, conduc laboratoare sau centre de cercetare. Franta l-a pierdut astfel in favoarea Americii pe Luc Montagnier, descoperitorul virusului HIV, care in prezent este profesor si conduce Centrul de Biologie Moleculara si Celulara infiintat special pentru el la Queen College din New York.
    Deoarece documentele Comisiei din care am extras datele statistice se refera la UE, fara a metiona daca sint incluse si tarile in curs de aderare, procentul global inregistrat de brain-drain-ul european ar putea fi mai mare de 75%. Daca vechea Europa nu va renunta la orgoliile sale de primadona imbatrinita in rolul Ofeliei si nu va invata nimic din epopeea stiintifica americana, ea va deveni o colonie tehnologica a Japoniei si Americii.
    Cezar UNGURENASU

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri