Strada Wilson
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Strada Wilson

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Ziua de 1 Decembrie a fost declarata sarbatoare nationala imediat dupa schimbarea politica din 1989 si ar trebui celebrata in primul rind pentru ca simbolizeaza proiectul de unificare a romanilor. Insa optiunea in favoarea omagierii Marii Adunari de la Alba Iulia a fost strins legata si de celalalt mare proiect ce a putut - si a trebuit - sa fie deschis la sfirsitul primului razboi mondial: cel al democratizarii, concretizat prin intrarea in arena politica a celor care pina atunci fusesera exclusi.

    Cu siguranta ca aceste doua dimensiuni sint compatibile. Viziunea intemeiata pe istorie si cea care pune accentul pe civismul democratic pot coexista si se pot combina astazi, in asa fel incit sa insemne o zi speciala pentru fiecare roman - inclusiv pentru cei care, respectind-o, isi mentin optiunea pentru 10 Mai sau poate pentru o alta zi. In timp, si doar in timp, sarbatoarea nationala va deveni o adevarata institutie in societatea romaneasca.

    Probabil ca, in viitor, in dezbaterea publica ce insoteste ziua nationala vor fi mentionate mai des si contributiile unor straini la incununarea celor doua proiecte, cel national si cel democratic. A vorbi despre rolul presedintelui american Woodrow Wilson sau a detalia modul in care au fost stabilite granitele Romaniei de catre marile puteri invingatoare, in cadrul Conferintei de Pace de la Paris, nu inseamna a diminua meritele antecesorilor nostri - lideri politici, oameni de cultura sau cetateni obisnuiti - care au contribuit la infaptuirea Unirii.

    Orasele romanesti care isi revendica un rol special in cadrul celor doua procese mentionate mai sus - unificarea si democratizarea - ar putea gasi modalitati de a exprima recunoastere si respect fata de rolul jucat, fie si indirect, de Wilson in istoria tarii noastre. Si in cazul in care ar prinde si mai mult contur ideea de a reconsidera rolul personalitatilor straine in derularea proceselor de unificare nationala si dezvoltare constitutionala (mai tirziu, democratica) a romanilor, si imparatul Napoleon III al Frantei ar merita omagiat pentru modul in care a incurajat si sprijinit Unirea din 1859.

    Desigur ca Wilson, Napoleon III si oricare alti lideri straini care au exercitat o influenta benefica asupra istoriei Romaniei pot fi analizati cu detasare stiintifica de catre istorici, politologi sau alti cercetatori. Cultul necritic al personalitatilor straine nu este recomandabil, indiferent cit de pronuntat a fost efectul lor benefic asupra istoriei nationale, si ar putea sugera nesiguranta si lipsa de maturitate. Insa delimitarea competenta a rolului lui Wilson, spre exemplu, realizata in cadrul unui discurs stiintific competent, dar totodata accesibil publicului larg, nu ar face decit sa imbogateasca tabloul asupra unei epoci atit de importante si pline de promisiuni pentru tara noastra.

    Marea Adunare de la Alba Iulia, de la sfirsitul anului 1918, nu ar fi avut aceeasi relevanta daca destinatarul mesajului ei - opinia publica internationala - nu ar fi fost sensibilizata de „Cele 14 Puncte" enuntate de Wilson la inceputul aceluiasi an si care incercau sa sintetizeze legitimitatea morala a razboiului si conturul moral al pacii viitoare. De asemenea, ar fi greu de exclus influenta mesajului politic wilsonian din explicatia promisiunilor democratice si apoi a schimbarilor democratice intreprinse de elitele politice romanesti, dupa 1918.

    Pentru unii, personalitatea lui Wilson este o confirmare a dictonului Lordului Acton, potrivit caruia „oamenii mari sint aproape intotdeauna oameni rai", cu referire mai ales la modul uneori antidemocratic in care a fost mobilizata pentru razboi societatea americana, in 1917-1918. Altii ii reproseaza dorinta de a consolida dominatia Executivului asupra celorlalte institutii politice americane, in total dezacord cu ceea ce scria teoreticianul politic Woodrow Wilson inainte de a-si incepe cariera la virf. Zelul misionar si „idealismul" sau sint uneori aspru denuntate pentru esecul sistemului Versailles, mai ales ca presedintele nu a mai gasit resurse pentru a angaja Statele Unite in sustinerea pacii. Lista observatiilor critice ar putea continua, dar ea este aici mai putin relevanta, asa cum este desigur si cea a elogiilor ce pot fi aduse activitatii sale politice. Pentru Romania, insa, mai importanta este aceasta legatura indirecta a presedintelui Wilson cu momentul 1 Decembrie si legatura sa - directa, de aceasta data - cu cele doua proiecte simbolizate de aceasta zi, unificarea si democratizarea. Rareori o zi demna de a reprezenta sarbatoarea unei natiuni poate fi inteleasa urmarind doar actorii nationali sau cantonind intriga intre granitele nationale. In Romania, Wilson merita cu prisosinta o strada.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    AUKUS: o ofertă de nerefuzat

    Lucian DÎRDALA

    AUKUS: o ofertă de nerefuzat

    Este greu de crezut că relaţia instituţională a UE cu Australia va rămâne aceeaşi, în condiţiile în care Franţa ar putea bloca în Consiliu viitorul acord de liber schimb, aflat în faza finală a negocierilor.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Lecţia 9/11

    Florin CÎNTIC

    Lecţia 9/11

    Deşi, pentru români, 11 septembrie ar fi trebuit să rămână în istorie drept data cuceririi Plevnei (în 1877), noi nu vom putea uita, totuşi, ziua de 11/09 a anului 2001. Poate nu ar fi rău să medităm la sângeroasa lecţie care a fost servită atunci lumii civilizate.

    După liceul militar

    Radu PĂRPĂUȚĂ

    După liceul militar

    ... Am venit cu coada între picioare de la liceul militar. Am pierdut un an. De ce? S-a întâmplat aşa (dar eu nu cred că s-a întâmplat, am aproape convingerea că a fost premeditat, să mă înveţe minte să nu mă mai retrag de la măreţul liceu) pentru că s-a întârziat cu trimiterea situaţiei mele la învăţătură de la liceul milităros. În aceste condiţii, directorii de la liceele din Iaşi nu au acceptat să mă înscriu. Tata a încercat la mai multe licee - nimic.

    Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

    Alex VASILIU

    Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

    Concertele ordonate vineri, sâmbătă, duminică şi luni au prilejuit audiţii unice pentru că opus-urile prezentate ajung extrem de rar sau nu ajung deloc pe scenele noastre de concert. Un prim argument a aparţinut ansamblului Les Dissonances, avându-l ca dirijor şi solist la vioară pe David Grimal.

    pulspulspuls

    Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

    Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

    Dom’le, oare ce mănâncă, ce bea, sau poate ce fumează dom’ premare Mihăiţă de le serveşte cu atâta nonşalanţă prin interviuri din afara Iaşului încât îngheaţă apele, nu alta, dar parcă îi ia şi pe toţi de gogomani, imaginându-şi că nu ştie lumea ce şi cum? 

    Caricatura zilei

    DNA

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.