Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Terorismul democratiei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Una dintre cele mai perfide consecinte ale evenimentelor de la 11 septembrie din SUA este ca terorismul a devenit parte a vietii zilnice. Tragedia din 2001 nu numai ca a adus o recunoastere macabra retelei al-Qaida, dar i-a si asigurat un loc in topul stirilor: oricit de mica, o stire cu bin Laden isi va gasi mai tot timpul un loc intr-un jurnal de stiri sau in paginile unui ziar. Lumea intreaga s-a familiarizat, de nevoie, cu termeni specifici structurilor specializate de securitate: "celula", "retea", "terorism" sau "al-Qaida". Oamenii tresar involuntar cind aud acesti termeni rostiti in orice context, devenind deodata receptivi la ceea ce se vorbeste.
    Cu atit mai delicata este situatia in cazul in care esti cetatean al unui stat implicat serios in coalitia antiterorista. Mai ales daca guvernul a decis aceasta implicare fara sa te consulte, crezind ca votul din 2000 legitimeaza pina si ducerea tarii intr-un razboi care, aparent, nu o privea. Partidul Popular din Spania, condus de premierul Jose Maria Aznar, a avut de gestionat o asemenea situatie si, daca este sa luam in considerare rezultatele alegerilor de duminica, nu s-a descurcat prea bine. Aznar a purtat Spania in coalitia antiterorista alaturi de Marea Britanie si SUA facindu-se ca nu observa protestele opiniei publice care i-a cerut in repetate rinduri sa nu implice tara intr-un razboi pe care ei il considerau un troc diplomatic. Aznar a crezut ca poate, si pina la un punct a reusit, sa faca uitat gestul de insubordonare fata de proprii alegatori prin concentrarea pe agenda interna.
    A reusit, pina cu trei zile inainte de alegeri. Atunci, terorismul a lovit Spania in cel mai grav atentat din istoria acestei tari. Spre deosebire de celelalte atentate la care spaniolii fusesera martori la ei acasa, acesta din urma purta o altfel de amprenta - aceea a terorismului al-Qaida. Pentru a doua oara intr-un timp prea scurt, Aznar a incercat sa isi convinga poporul ca adevarul are alta culoare decit cea care se vedea cu ochiul liber. Clamarea vinovatiei ETA, chiar in textul unei rezolutii ONU, inca din primele momente de dupa atentat era o terorie care se indeparta din ce in ce mai mult de dovezile din teren.
    Cind politia a anuntat ca a descoperit o masina suspecta cu explozivi si o caseta cu versete coranice, furia oamenilor s-a dezlantuit: cei care strigasera pina cu citeva momente inainte: "NU ETA, NU terorismului", si-au adus aminte de lozinca cu care il avertizasera pe Aznar cu un an inainte: "Razboaiele sint ale voastre, mortii sint ai nostri". Asa s-a facut ca socialistii au intrat intr-o ascensiune fulminanta, avind in vedere ca platforma lor electorala se plia perfect pe nemultumirea populatiei. Ajunsi la putere, prima masura anuntata de viitorul premier Jose Luiz Zapatero a fost cea asteptata de multimea nemultumita: retragere trupelor spaniole din Irak daca pina la 30 iunie Natiunile Unite nu vor prelua friiele din mina americanilor. Pe linga gestul implicit de abandonare a partenerilor de pina atunci, Zapatero si-a permis si o altfel de iesire din front, sugerindu-le lui George Bush si Tony Blair un procedeu cu adinci rezonante comuniste, "autocritica".
    Gestul lui Zapatero, o premiera in ecuatia mondiala post "11 septembrie", produce nelinisti si la Washington si la Londra. Critica venita de la aliati nu face parte din regulile jocului cu care s-a obisnuit coalitia antiterorista care numara - asa cum ii place lui Bush sa se laude, 60 de state. Faptul ca Zapatero este in postura din care face asemenea critici este mai important decit criticile insele: principalul actor in lupta antiterorista, SUA, are in acest an un examen extrem de dificil, alegerile prezidentiale. Iar contracandidatul lui Bush, John Kerry este de asteptat sa marseze hotarit pe teoria ca SUA merge pe un drum gresit in problema Irakului. Avind in vedere ce s-a intimplat la Madrid, americanii nu au nevoie de un nou atentat pentru a-si aduce aminte ca "razboaiele sint ale voastre, dar mortii sint ai nostri". Semnalul dat de al-Qaida Spaniei este de ajuns pentru o tara care a platit deja acest tribut, inzecit.
    Este paradoxal cum a reusit al-Qaida, o grupare diabolica prin extremismul si unilateralismul sau sa influenteze constiinta statelor democratice: oamenii de rind, desi convinsi de pericolul reprezentat de terorism, s-au razvratit impotriva modului de a-l combate. Pentru comparatie, sa ne inchipuim ca, pur ipotetic, Coreea de Nord ar fi lovita de terorism: oare Kim Jong Il ar avea vreo problema in a pretinde cetatenilor sai sa isi abandoneze individualitatea (desi mai mult decit sint acum s-ar putea sa nu fie posibil) in miinile conducerii de partid si de stat? Nu acelasi lucru se intimpla in SUA sau Marea Britanie: opinia publica are dreptul sa se exprime si sa isi clameze nemultumirile. Iar guvernele respective nu se pot face prea mult ca nu aud vox populi.
    Este de asteptat asadar ca strategii Casei Albe sa promoveze o reforma a coalitiei antiteroriste; actuala formula incepe sa isi arate din ce in ce mai multe neajunsuri. Rasturnarea in forta a lui Saddam nu a crescut coeficientul de popularitate al americanilor in Irak; dimpotriva. Cu atit mai mult cu cit interventia a capatat aparenta unui razboi de ocupatie, datorita declansarii ei unilaterale. Poate ca acum a venit si rindul Natiunilor Unite sa incerce ceva; o solutie de compromis intre indirjirea actualei coalitii antiteroriste si diplomatia clamata de oficialii ONU poate fi ceea ce Irakului ii lipseste sa scape de caderea in extremism. Sau poate fi ce le trebuie unor musulmani radicali sa inteleaga ca al-Qaida nu le reprezinta interesele, fie si pentru ca actiunile ei nu fac decit sa indeparteze notiunea de islamism de cea de democratie. Poate ca implicarea si a altor poli de decizie in lupta antiterorista, fie si numai pentru ca astfel mai multi oameni se vor simti reprezentati de deciziile luate, este un experiment care nu trebuie dat la o parte. Si, daca experimentul reuseste, el poate reusi si in alta parte. Si, poate ca macar nepotii nostri vor auzi de al-Qaida numai in documentare despre secolul XXI.
    Mihai MITRICA
    mihai.mitrica@ziaruldeiasi.ro

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri