Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un model, dupa 30 de ani

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Revista "Romania literara" si Radio "Europa
    libera" au organizat la Bucuresti, miercuri, 30
    martie, in Clubul "Prometeus", o evocare a lui
    Cornel Chiriac. Amfitrionii - Nicolae Manolescu si
    Lucian Stefanescu - au poftit la vorba oameni
    care l-au cunoscut, care nu l-au cunoscut dar au
    avut ce spune, care ar fi trebuit sa-l cunoasca.
    Cind te gindesti la Cornel Chiriac, iti vine in
    minte automat formula lui Fanus Neagu, de care
    s-a tot facut caz: "Frumosii nebuni ai marilor
    orase". Era nebun dupa jazz. Dar nu sa-l
    danseze, ci sa-l asculte, sa invete tot ce se
    putea invata in anii '57-'69, cind nu erau carti,
    reviste, discuri, cind posturile de radio straine
    cadeau victima bruiajului. Singure, confreria (cu
    al ei maestru, compozitorul si profesorul Mihail
    Andricu), in care circulau pe sub mina ultimele
    noutati discografice via Paris, restaurantele de
    lux ale Bucurestiului, ramasesera "locatiile"
    underground-ului jazzistic din Romania.
    Carti in engleza si germana copiate de mina,
    apoi traduse in romaneste, caiete groase
    umplute cu nume, titluri, date inregistrind sute
    de ore de jazz ascultate "pe sest" la Radio
    "Vocea Americii", emisiuni realizate de el insusi
    la Radio Bucuresti, istoria jazzului scrisa pentru
    revista "Secolul XX" (1965), neuitata prefata la
    volumul de memorii "Viata mea la New Orleans"
    (1966), semnat de Louis Armstrong, comentarii
    pentru discurile 4, 5, 6 si 7 din seria "Jazz -
    Electrecord", inregistrari de studio si de club
    pentru Radio, promovarea primului festival de la
    Ploiesti (1968) sint tot atitea frumoase nebunii
    ce nu par de necrezut nici macar azi, dupa 50 de
    ani. Acesta a fost primul Cornel Chiriac.
    Al doilea Cornel Chiriac s-a "nascut" din Beatles.
    Dupa o noapte in care a ascultat discurile
    inregistrate de englezi intre 1962-1967, a
    inceput nebunia rock-ului, legenda emisiunii
    radiofonice "Metronom". Incepind din iulie 1967,
    la "Metronom" au patruns Beatles, Cream, Jimi
    Hendrix, Bob Dylan, Joan Baez si altii. Cei care
    ascultau ora saptaminala de "Metronom", cele
    citeva cintece alese de pe discuri aparute in
    "State", cu doar doua-trei zile in urma (!), cei ce
    ascultau prezentarile scurte dar dense ale lui
    Cornel Chiriac nu stiau ce ascundea vocea
    aceea baritonala, frumos timbrata, care
    raspindea o caldura nemaiintilnita pe undele
    Radioului romanesc. In spatele acelei prezente
    remarcabile erau lupte deseori violente cu sefii
    de redactie - gardienii regulilor sacrosante de
    alcatuire a programelor si emisiunilor de muzica
    usoara: cit la suta romanesc, cit la suta socialist,
    cit la suta occidental, texte fara referiri la politica,
    la sex, la droguri. Inadaptarea la programul diurn
    (legat de condica), neacomodarea cu
    mediocritatea, obtuzitatea si prostia multora, pe
    care le taxa fara jena, calitatea comentariilor, a
    muzicii selectate si rigoarea cu care fisa
    inregistrarile lasate fonotecii, curajul de a difuza
    rock-folk romanesc cu texte incendiare sau
    aluzive despre realitatile epocii '67-'69 au fost
    atunci nebunii pe care putini le pot intelege
    astazi.
    Pentru Cornel Chiriac, jazzul si, mai ales, rock-ul
    nu erau doar melodie, armonie, ritm, virtuozitate
    instrumentala: rock-ul exprima o realitate social-
    politica, un mod de a gindi si de a se manifesta
    al tineretului anilor '67-'70. In viziunea acestuia,
    libertatea, lupta impotriva prejudecatilor, falsitatii,
    oportunismului si mediocritatii erau crezuri
    esentiale. Cornel Chiriac s-a identificat cu
    generatia "flower-power", cu generatia hippie
    care credea in dictonul "make love, not war".
    Dorinta de libertate l-a impins, efectiv, sa fuga
    din Romania. In dupa-amiaza de 2 iunie 1969
    avea sa inceapa odiseea scurta, pasionanta a
    "Metronomului" de la Radio "Europa libera".
    Acolo, Cornel Chiriac a fost al treilea si cel mai
    autentic. O incredibila putere de munca (cinci
    emisiuni de rock si doua de jazz, insumind 325
    de minute saptaminal), cultura muzicala, gustul
    infailibil, deschiderea spirituala spre orice
    experiment viabil, cunoasterea subtilitatilor limbii
    engleze literare din care traducea sute de texte
    ale pieselor de rock si rock progresiv, misiunea
    firesc asumata de a face cultura la radio, dar nu
    cu ifose, ci cu o naturalete, cu o pasiune si o
    caldura a comunicativitatii ce au ramas de
    neuitat sint calitati ce i-au adus o imensa
    popularitate in Romania, in multe tari europene.
    Culmea - tineri italieni, olandezi, suedezi, rusi,
    bulgari ii ascultau emisiunile, desi nu intelegeau
    ce spune. Intonatia, pronuntia impecabila a
    numelor, firescul vorbirii ii cucereau pe toti. La
    Clubul "Prometeus" am aflat ca "Metronomul"
    era ascultat pina si la Irkutk (Siberia).
    Nu s-a impacat nici cu mentalitatile tineretului din
    Germania occidentala. N-a acceptat indiferenta
    vesticilor fata de tragediile si idealurile
    neimplinite ale tinerilor captivi in lagarul
    comunist. A fost mereu un neadaptat, a trait cu
    sufletul in Romania, cu trupul in Germania, cu
    spiritul in America. A fost un nelinistit, dar
    framintarile sale nu se simteau prea des la
    microfon. La 4 martie 1975 a fost ucis de un
    tinar de 17 ani, pentru bani. Multi au banuit
    motive politice. Adevarul nu se stie nici astazi.
    La "Prometeus" au vorbit despre Cornel Chiriac
    Johnny Raducanu, Nestor Rates, Emil
    Hurezeanu, Andrei Voiculescu. Actorul si
    radiofonistul Florian Pittis a fost printre putinii
    care au evitat aspectele frivole din viata lui
    Cornel Chiriac, evidentiindu-i calitatile umane si
    de profesionist.
    O evocare necesara, o aducere aminte pentru
    tinerii de acum 30 de ani, o punere in lumina a
    unui model ce ramine greu de egalat.
    Alex VASILIU

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri