anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Un nou concept pentru NATO

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Noul Concept Strategic adoptat de Alianta Nord-Atlantica in noiembrie, la Lisabona, reprezinta o incercare normala de adaptare la circumstante politice si de securitate profund schimbate. O lectura efectuata in paralel asupra acestui text si a "predecesorului" sau - conceptul strategic adoptat in aprilie 1999, la summitul de la Washington - confirma ideea ca in ultimul deceniu Alianta a fost nevoita sa inoveze si sa se indeparteze, vrind-nevrind, de retetele cuprinse intr-un document izvorit dintr-o epoca ce tocmai se incheia.

    Se stie, in aprilie 1999 NATO era in plina campanie de bombardare a Iugoslaviei; la Kremlin inca mai conducea, macar cu numele, Boris Eltin; erau primiti oficial primii trei noi membri est-europeni; terorismul nu ocupa un rol atit de proeminent pe lista amenintarilor; si, desigur, Alianta nu se confrunta cu misiunea de a purta un razboi "neregulat" impotriva unui inamic precum talibanii afgani. Iar lista ar putea continua.

    Si totusi, vechiul concept strategic a ramas in vigoare un timp indelungat, poate prea indelungat. Are mai putina importanta, astazi, daca a fost vorba de imobilism institutional, de reticenta politica sau daca, pur si simplu, mentinerea sa a fost optiunea corecta. Mai degraba, optimistii ar putea saluta faptul ca dezbaterea pe marginea actualului concept a inceput foarte devreme si a fost una plina de continut.  

    Un exemplu elocvent este reprezentat de conceptul de "securitate cooperativa" (cooperative security), care in documentul din 1999 apare o singura data, cu referire la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, citata ca partener semnificativ al NATO. Acum, desi in text nu mai apare nici o referire la OSCE (o omisiune regretabila, desi este clar ca organizatia respectiva traverseaza o criza de identitate si relevanta), conceptul de securitate cooperativa este "promovat" intre cele trei sarcini cheie ale Aliantei, alaturi de apararea colectiva  si de managementul crizelor.

    Este o promovare justificata si prin afirmarea conceptului de securitate cooperativa in literatura stiintifica si in discursul politic. Postulind ca riscul de conflict poate fi redus prin masuri de sporire a increderii, care sa nu fie indreptate impotriva unui "adversar" definit ca atare, principiul securitatii cooperative se armonizeaza cu optiunea post-Razboi Rece a Aliantei de a nu-si defini un adversar, si de a-si folosi resursele de putere in asa fel incit competitorii strategici (in primul rind Rusia) sa nu se simta amenintati sau pusi in inferioritate.

    Optiunea pentru managementul crizelor - importanta, asa cum ne-a aratat-o convingator experienta post-Razboi Rece - face din NATO un jucator important, dar totusi reactiv. Ideea securitatii cooperative, pe de alta parte, poate fi interpretata in sensul ca Alianta intentioneaza sa joace un rol politic mai semnificativ in problematica securitatii internationale. Ar fi vorba de un rol proactiv, care in fapt sa previna aparitia crizelor si, intr-un ton mai putin idealist, sa asigure ca NATO va influenta intreaga arhitectura de securitate internationala.

    Orientarea spre managementul crizelor a scos Alianta din mediul sau de referinta, cel euroatlantic. Cresterea importantei "securitatii cooperative" ar trebui sa intareasca aceasta tendinta a NATO de a deveni un actor global. In conditiile in care si Uniunea Europeana impartaseste o viziune similara despre securitate - desi termenul nu apare ca atare in Strategia de Securitate a UE din 2003 -, este de presupus ca intre cele doua organizatii se va ajunge la o mai buna conjugare a eforturilor. Uniunea Europeana, astazi dotata si ea cu instrumente ceva mai solide in domeniul politicii de securitate si aparare, este invitata indirect, prin acest nou concept, sa nu caute competitia, ci complementaritatea cu NATO.     

    Includerea principiului securitatii cooperative nu va transforma peste noapte Alianta. Nucleul ei ramine apararea colectiva, reflectata prin articolul 5 al tratatului fondator din 1949 si aureolata de experienta Razboiului Rece. Ideea concreta si usor de inteles ca aliatii te vor sprijini automat in caz de atac armat impotriva teritoriului tau a fost si ramine magnetul pentru noii si viitorii membri din Est. Managementul crizelor, de regula in colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite sau sub auspiciile acesteia, a devenit o marca a noului NATO post-Razboi Rece. Insa prin asumarea la nivel doctrinar a securitatii cooperative, Alianta ar trebui sa cistige ceva in plus: un instrument prin care sa-si faca mai clar auzita vocea, ca institutie, pe arena internationala.

    De procesul prin care se constituie aceasta voce nu se ocupa Conceptul Strategic: este o chestiune in esenta politica, marcata de jocul puterii. De altfel, aici apar si marile probleme cu care se confrunta astazi Alianta, multe dintre ele tinind de eficienta cu care Statele Unite isi  exercita rolul de conducere. Spre exemplu, NATO ar putea deveni ceva mai receptiv la preocuparile si experienta membrilor mai noi, chiar daca sint de regula mici, fragili din punct de vedere economic si interesati mai mult de granite decit de problemele globale. Ceva mai multa cooperare si in interior nu poate decit sa ajute.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.