anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Un proiect grabit

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

    Presedintele Traian Basescu poate considera ca s-a achitat de o obligatie mai veche, pe care el insusi si-a asumat-o: a initiat, in sfirsit, procesul de revizuire a Constitutiei. Conteaza mai putin faptul ca propunerea a venit de la Guvern - toata lumea stie ca proiectul in cauza este copilul favorit al Presedintelui. De asemenea, in mod paradoxal, nu are mare importanta faptul ca sansele de succes ale unei astfel de initiative, in contextul politic de astazi, sint minime.

    Ceea ce este cu adevarat semnificativ este faptul ca presedintele nu simte nevoia unei dezbateri publice serioase pe marginea textului constitutional. Guvernul Adrian Nastase a avut grija sa organizeze un forum pentru discutiile premergatoare revizuirii din 2003, chiar daca aceasta nu-si propunea reforma regimului politic, ci doar pregatirea tarii pentru aderarea la NATO si UE. Pe de alta parte, dl. Basescu a insistat cu obstinatie asupra nevoii de reforma a regimului, a constituit chiar o comisie de specialisti, dar nu a fost interesat sa puna textul in discutia societatii civile.

    Probabil ca dl. Basescu apreciaza ca totul se invirte in jurul monocameralismului si al Parlamentului celor  300 de spartani, plus alte citeva elemente suplimentare. Intre ele se numara restringerea la minimum a imunitatii parlamentare, raspunderea magistratilor pentru erorile sau abuzurile judiciare, retinerea mai indelungata a suspectilor sau inventarea unei noi clauze democratic-capitaliste a „ilicitului". Se adauga si solutii la problemele care l-au deranjat mult pe presedinte in ultimii ani, cum ar fi cele legate de rolul Curtii Constitutionale in cursul procedurii de suspendare a presedintelui, sau de prevenirea jocului de-a v-ati ascunselea intre Parlament si candidatul la functia de prim-ministru, asa cum s-a intimplat inainte de prezidentialele din 2009.

    Nu spune nimeni ca aceste chestiuni nu sint importante sau ca nu ar trebui tratate. Insa nu asa arata o reforma a regimului politic. Poate ca, de fapt, actuala putere de la Bucuresti stie ca sansele de succes ale initiativei sint foarte mici si, in consecinta, nu doreste sa piarda timp cu discutii de substanta, limitindu-se la chestiuni care sa-i aduca, eventual, beneficii electorale in 2012. Este de presupus ca, in situatia improbabila in care proiectul trece de Parlament, referendumul final pentru amendarea Constitutiei va fi programat in asa fel incit PDL sa profite cit mai mult de suprapunerea tematicii constitutionale cu lupta politica interna.

    Nici macar nevoia de a ne repara imaginea in cadrul Uniunii Europene prin downloadarea in Constitutia Romaniei a exigentelor ce insotesc procesul de adoptare a monedei unice nu justifica o revizuire atit de grabita si de superficiala. E foarte bine ca ne gindim la prevederile referitoare la deficitul bugetar sau la datoria publica, dar asta nu inseamna ca trebuie sa le introducem in legea noastra fundamentala, doar pentru ca asa a spus doamna Angela Merkel. De altfel, cancelarul german s-a referit la mijloace constitutionale sau legislative de consolidare a disciplinei bugetare si probabil ca marea majoritate a statelor europene se vor orienta catre cele din urma.

    Ar trebui si noi sa evitam recursul la formule de genul „deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB" sau „datoria publica nu poate depasi 60% din PIB", oricit de magice ar fi aceste cifre. Asemenea tinte nu se ating prin comenzi politice: angajamentul referitor la prudenta economica ar putea fi inserat, insa nu sintem obligati sa ne facem de ris prin exces de zel in plan constitutional. Mai bine l-am pastra pentru politicile de iesire din criza.

    Daca dl. Traian Basescu ar fi cel de odinioara, ar fi gasit energia de a dialoga cu societatea. Spre exemplu, ar fi putut arata ca absenta din proiectul de revizuire a unei teme importante si intens dezbatute precum regionalizarea nu inseamna ca ea a fost uitata, si ca va exista la un moment dat o viziune clara - si o optiune transanta. De asemenea, ar fi explicat de ce e nevoie de oprelisti constitutionale in calea implicarii justitiei in aspectele salariale. Si exista multe alte teme care ar putea fi abordate cu mai multa eficienta daca textul constitutional ar suferi schimbari grabnice - chiar daca astfel s-ar lasa intredeschisa poarta catre o noua revizuire, in viitorul apropiat.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Alexandru LĂZESCU

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Scaunele şi câinele Celsius

    Nichita DANILOV

    Scaunele şi câinele Celsius

    Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    Sorin CUCERAI

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

    O critică a criticii

    Dana ȚABREA

    O critică a criticii

    Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Răzbunarea mașinii

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.