Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un summit bun pentru Rusia

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

    Summitul NATO desfasurat la sfirsitul saptaminii trecute la Lisabona a reprezentat, in viziunea a numerosi demnitari si comentatori occidentali, cea mai importanta si plina de consecinte intilnire de acest gen din intreaga istorie a Aliantei. Desigur, pentru Romania - si probabil si pentru alti membri mai noi - semnificatia sa nu are cum sa le depaseasca pe acelea in cursul carora au primit invitatiile de aderare, insa, daca facem abstractie de aceste momente speciale, este evident ca incarcatura discutiilor de vineri si simbata a fost una deosebita.

    Adoptarea noului concept strategic al Aliantei sau decizia de a incheia, pina la 1 ianuarie 2015, misiunile de lupta ale NATO in Afghanistan (dar nu si prezenta militara occidentala, in integralitatea ei) au reprezentat doua puncte centrale pe agenda. In cele ce urmeaza, insa, se va face referire la motivele pentru care acest summit a fost unul foarte bun (si) pentru Rusia.  

    Crearea unui scut antiracheta cu adevarat „paneuropean", prin conexarea proiectului SUA (care include plasarea de interceptori si pe teritoriul Romaniei) cu sistemele de aparare ale altor tari europene, constituie o concretizare a unui proiect mai vechi al administratiei Obama. Dincolo de provocarile tehnice si financiare, ideea a intrunit, asa cum era de asteptat, consensul Aliatilor. Ideea le-a parut ceva mai acceptabila acum si liderilor rusi, care si-au luat ragaz pentru studierea aprofundata a planului si nu exclud de principiu o forma de cooperare, cel putin la nivelul schimbului de  informatii.

    Nu este clar daca domnii Putin si Medvedev vor ajunge la concluzia  ca acest proiect nu modifica echilibrul strategic regional, sau daca se gindesc in mod serios la invitatia de a alatura Rusia acestui proiect. Dar faptul ca va exista o interconectare intre scutul american si dispozitivele similare (de mai mica anvergura) din Europa occidentala lasa deschisa - mai mult decit altadata - varianta unui anumit grad de cooperare a Rusiei. Aceasta nu va accepta „integrarea", dar ar putea lua in calcul o „interconectare" ce i-ar prezerva decizia autonoma. Insa acest termen, luat in sens figurat, ar putea descrie foarte bine tendinta generala a discutiilor din cadrul Consiliului NATO-Rusia.

    De partea rusa, s-a observat o evidenta schimbare de atitudine si discurs fata de NATO, oarecum in consonanta cu dezghetul rapid - prea rapid, spun scepticii - pe care l-a imprimat Uniunea Europeana in raporturile sale cu Moscova. Cert este ca in rindul elitelor de politica externa din Franta si mai ales din Germania exista o dorinta tot mai arzatoare de a vedea Rusia mai aproape de NATO, iar pentru asta cuplul Merkel-Sarkozy nu ezita sa „impinga" Alianta in directia Rusiei.

    Inca distant, visul fostului ministru german al Apararii, Volker Rühe, si al altor demnitari si experti de la Berlin, acela ca intr-o zi Rusia va fi primita in NATO, nu mai pare astazi chiar atit de absurd. Sintem inca foarte departe de un asemenea deznodamint, insa pledoaria cuprinsa in scrisoarea lor deschisa, publicata in luna martie in Der Spiegel, cauzeaza ingrijorare in Romania, Tarile Baltice sau Polonia. Iar vocea „Noii Europe" se aude tot mai slab intr-o alianta preocupata de riscurile si amenintarile venite din alte parti. In fapt, niciodata dupa Razboiul Rece problemele Estului sau Sud-Estului european nu au ocupat o pozitie atit de discreta pe agenda unui summit NATO, decit s-a intimplat saptamina trecuta, la Lisabona.

    Insa chiar daca multi dintre parteneri nu impartasesc entuziasmul franco-german fata de Rusia ori conclavurile „trilaterale" de tip Deauville, era asteptat un anumit consens privind reasezarea pe baze mai cooperante a relatiei NATO-Rusia. Ceea ce s-a intimplat la Lisabona este urmarea fireasca a liniei enuntate de Barack Obama, iar declaratiile din ultima luni ale ambasadorului american la NATO, Ivo Daalder, precum si ale Secretarului de Stat, doamna Hillary Clinton, sugerau deja ca Statele Unite fac o prioritate din obtinerea unei intelegeri mai ample cu Rusia. Ajutorul politic in dosarul nuclear iranian este, se stie, mereu asteptat cu speranta de catre Vest, si mereu Moscova ofera ceva, dar nu destul. Administratia Obama si celelalte guverne occidentale spera ca de data aceasta va fi altfel. Sprijinul Rusiei pentru tranzitul de materiale non-letale pentru ISAF (Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate) in Afghanistan este important, date fiind problemele politice din Pakistan. In fine, chestiuni precum lupta antidrog sau dorinta NATO ca Rusia sa vinda la preturi mici elicoptere de lupta armatei afghane sint, la rindul lor, surse ale unei influente marite a Rusiei in acest dosar. Iar o anticipare logica este aceea ca, in conditiile unei diminuari a trupelor si ale deplasarii treptate a efortului occidental dinspre misiunile de lupta inspre cele de sustinere a fortelor afghane, probabil ca rolul Rusiei va creste si mai mult.

    Inconfortabila pentru multi estici, dar si pentru destui exponenti ai „Vechii Europe", aceasta reafirmare a Moscovei in relatia cu Alianta Nord-Atlantica este o tema cu care va trebui sa ne obisnuim cu totii. Pentru Romania si interesele ei, ea aduce si citeva vesti bune, si multe vesti proaste. Despre chestiunile geopolitice, despre energie sau despre alte surse de dificultati in relatiile bilaterale sau in diversele arene regionale in care interactionam cu Rusia s-a tot discutat - uneori cu pasiune. Poate ca summitul de la Lisabona va marca si inceputul unei discutii mai lucide despre NATO si despre evolutia sa, inclusiv in relatia cu Estul.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri