vineri, 29.03.2024
Summitul NATO desfasurat la sfirsitul saptaminii trecute la Lisabona a reprezentat, in viziunea a numerosi demnitari si comentatori occidentali, cea mai importanta si plina de consecinte intilnire de acest gen din intreaga istorie a Aliantei. Desigur, pentru Romania - si probabil si pentru alti membri mai noi - semnificatia sa nu are cum sa le depaseasca pe acelea in cursul carora au primit invitatiile de aderare, insa, daca facem abstractie de aceste momente speciale, este evident ca incarcatura discutiilor de vineri si simbata a fost una deosebita.
Adoptarea noului concept strategic al Aliantei sau decizia de a incheia, pina la 1 ianuarie 2015, misiunile de lupta ale NATO in Afghanistan (dar nu si prezenta militara occidentala, in integralitatea ei) au reprezentat doua puncte centrale pe agenda. In cele ce urmeaza, insa, se va face referire la motivele pentru care acest summit a fost unul foarte bun (si) pentru Rusia.
Crearea unui scut antiracheta cu adevarat „paneuropean", prin conexarea proiectului SUA (care include plasarea de interceptori si pe teritoriul Romaniei) cu sistemele de aparare ale altor tari europene, constituie o concretizare a unui proiect mai vechi al administratiei Obama. Dincolo de provocarile tehnice si financiare, ideea a intrunit, asa cum era de asteptat, consensul Aliatilor. Ideea le-a parut ceva mai acceptabila acum si liderilor rusi, care si-au luat ragaz pentru studierea aprofundata a planului si nu exclud de principiu o forma de cooperare, cel putin la nivelul schimbului de informatii.
Nu este clar daca domnii Putin si Medvedev vor ajunge la concluzia ca acest proiect nu modifica echilibrul strategic regional, sau daca se gindesc in mod serios la invitatia de a alatura Rusia acestui proiect. Dar faptul ca va exista o interconectare intre scutul american si dispozitivele similare (de mai mica anvergura) din Europa occidentala lasa deschisa - mai mult decit altadata - varianta unui anumit grad de cooperare a Rusiei. Aceasta nu va accepta „integrarea", dar ar putea lua in calcul o „interconectare" ce i-ar prezerva decizia autonoma. Insa acest termen, luat in sens figurat, ar putea descrie foarte bine tendinta generala a discutiilor din cadrul Consiliului NATO-Rusia.
De partea rusa, s-a observat o evidenta schimbare de atitudine si discurs fata de NATO, oarecum in consonanta cu dezghetul rapid - prea rapid, spun scepticii - pe care l-a imprimat Uniunea Europeana in raporturile sale cu Moscova. Cert este ca in rindul elitelor de politica externa din Franta si mai ales din Germania exista o dorinta tot mai arzatoare de a vedea Rusia mai aproape de NATO, iar pentru asta cuplul Merkel-Sarkozy nu ezita sa „impinga" Alianta in directia Rusiei.
Inca distant, visul fostului ministru german al Apararii, Volker Rühe, si al altor demnitari si experti de la Berlin, acela ca intr-o zi Rusia va fi primita in NATO, nu mai pare astazi chiar atit de absurd. Sintem inca foarte departe de un asemenea deznodamint, insa pledoaria cuprinsa in scrisoarea lor deschisa, publicata in luna martie in Der Spiegel, cauzeaza ingrijorare in Romania, Tarile Baltice sau Polonia. Iar vocea „Noii Europe" se aude tot mai slab intr-o alianta preocupata de riscurile si amenintarile venite din alte parti. In fapt, niciodata dupa Razboiul Rece problemele Estului sau Sud-Estului european nu au ocupat o pozitie atit de discreta pe agenda unui summit NATO, decit s-a intimplat saptamina trecuta, la Lisabona.
Insa chiar daca multi dintre parteneri nu impartasesc entuziasmul franco-german fata de Rusia ori conclavurile „trilaterale" de tip Deauville, era asteptat un anumit consens privind reasezarea pe baze mai cooperante a relatiei NATO-Rusia. Ceea ce s-a intimplat la Lisabona este urmarea fireasca a liniei enuntate de Barack Obama, iar declaratiile din ultima luni ale ambasadorului american la NATO, Ivo Daalder, precum si ale Secretarului de Stat, doamna Hillary Clinton, sugerau deja ca Statele Unite fac o prioritate din obtinerea unei intelegeri mai ample cu Rusia. Ajutorul politic in dosarul nuclear iranian este, se stie, mereu asteptat cu speranta de catre Vest, si mereu Moscova ofera ceva, dar nu destul. Administratia Obama si celelalte guverne occidentale spera ca de data aceasta va fi altfel. Sprijinul Rusiei pentru tranzitul de materiale non-letale pentru ISAF (Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate) in Afghanistan este important, date fiind problemele politice din Pakistan. In fine, chestiuni precum lupta antidrog sau dorinta NATO ca Rusia sa vinda la preturi mici elicoptere de lupta armatei afghane sint, la rindul lor, surse ale unei influente marite a Rusiei in acest dosar. Iar o anticipare logica este aceea ca, in conditiile unei diminuari a trupelor si ale deplasarii treptate a efortului occidental dinspre misiunile de lupta inspre cele de sustinere a fortelor afghane, probabil ca rolul Rusiei va creste si mai mult.
Inconfortabila pentru multi estici, dar si pentru destui exponenti ai „Vechii Europe", aceasta reafirmare a Moscovei in relatia cu Alianta Nord-Atlantica este o tema cu care va trebui sa ne obisnuim cu totii. Pentru Romania si interesele ei, ea aduce si citeva vesti bune, si multe vesti proaste. Despre chestiunile geopolitice, despre energie sau despre alte surse de dificultati in relatiile bilaterale sau in diversele arene regionale in care interactionam cu Rusia s-a tot discutat - uneori cu pasiune. Poate ca summitul de la Lisabona va marca si inceputul unei discutii mai lucide despre NATO si despre evolutia sa, inclusiv in relatia cu Estul.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |