anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

Un summit bun pentru Rusia

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

    Summitul NATO desfasurat la sfirsitul saptaminii trecute la Lisabona a reprezentat, in viziunea a numerosi demnitari si comentatori occidentali, cea mai importanta si plina de consecinte intilnire de acest gen din intreaga istorie a Aliantei. Desigur, pentru Romania - si probabil si pentru alti membri mai noi - semnificatia sa nu are cum sa le depaseasca pe acelea in cursul carora au primit invitatiile de aderare, insa, daca facem abstractie de aceste momente speciale, este evident ca incarcatura discutiilor de vineri si simbata a fost una deosebita.

    Adoptarea noului concept strategic al Aliantei sau decizia de a incheia, pina la 1 ianuarie 2015, misiunile de lupta ale NATO in Afghanistan (dar nu si prezenta militara occidentala, in integralitatea ei) au reprezentat doua puncte centrale pe agenda. In cele ce urmeaza, insa, se va face referire la motivele pentru care acest summit a fost unul foarte bun (si) pentru Rusia.  

    Crearea unui scut antiracheta cu adevarat „paneuropean", prin conexarea proiectului SUA (care include plasarea de interceptori si pe teritoriul Romaniei) cu sistemele de aparare ale altor tari europene, constituie o concretizare a unui proiect mai vechi al administratiei Obama. Dincolo de provocarile tehnice si financiare, ideea a intrunit, asa cum era de asteptat, consensul Aliatilor. Ideea le-a parut ceva mai acceptabila acum si liderilor rusi, care si-au luat ragaz pentru studierea aprofundata a planului si nu exclud de principiu o forma de cooperare, cel putin la nivelul schimbului de  informatii.

    Nu este clar daca domnii Putin si Medvedev vor ajunge la concluzia  ca acest proiect nu modifica echilibrul strategic regional, sau daca se gindesc in mod serios la invitatia de a alatura Rusia acestui proiect. Dar faptul ca va exista o interconectare intre scutul american si dispozitivele similare (de mai mica anvergura) din Europa occidentala lasa deschisa - mai mult decit altadata - varianta unui anumit grad de cooperare a Rusiei. Aceasta nu va accepta „integrarea", dar ar putea lua in calcul o „interconectare" ce i-ar prezerva decizia autonoma. Insa acest termen, luat in sens figurat, ar putea descrie foarte bine tendinta generala a discutiilor din cadrul Consiliului NATO-Rusia.

    De partea rusa, s-a observat o evidenta schimbare de atitudine si discurs fata de NATO, oarecum in consonanta cu dezghetul rapid - prea rapid, spun scepticii - pe care l-a imprimat Uniunea Europeana in raporturile sale cu Moscova. Cert este ca in rindul elitelor de politica externa din Franta si mai ales din Germania exista o dorinta tot mai arzatoare de a vedea Rusia mai aproape de NATO, iar pentru asta cuplul Merkel-Sarkozy nu ezita sa „impinga" Alianta in directia Rusiei.

    Inca distant, visul fostului ministru german al Apararii, Volker Rühe, si al altor demnitari si experti de la Berlin, acela ca intr-o zi Rusia va fi primita in NATO, nu mai pare astazi chiar atit de absurd. Sintem inca foarte departe de un asemenea deznodamint, insa pledoaria cuprinsa in scrisoarea lor deschisa, publicata in luna martie in Der Spiegel, cauzeaza ingrijorare in Romania, Tarile Baltice sau Polonia. Iar vocea „Noii Europe" se aude tot mai slab intr-o alianta preocupata de riscurile si amenintarile venite din alte parti. In fapt, niciodata dupa Razboiul Rece problemele Estului sau Sud-Estului european nu au ocupat o pozitie atit de discreta pe agenda unui summit NATO, decit s-a intimplat saptamina trecuta, la Lisabona.

    Insa chiar daca multi dintre parteneri nu impartasesc entuziasmul franco-german fata de Rusia ori conclavurile „trilaterale" de tip Deauville, era asteptat un anumit consens privind reasezarea pe baze mai cooperante a relatiei NATO-Rusia. Ceea ce s-a intimplat la Lisabona este urmarea fireasca a liniei enuntate de Barack Obama, iar declaratiile din ultima luni ale ambasadorului american la NATO, Ivo Daalder, precum si ale Secretarului de Stat, doamna Hillary Clinton, sugerau deja ca Statele Unite fac o prioritate din obtinerea unei intelegeri mai ample cu Rusia. Ajutorul politic in dosarul nuclear iranian este, se stie, mereu asteptat cu speranta de catre Vest, si mereu Moscova ofera ceva, dar nu destul. Administratia Obama si celelalte guverne occidentale spera ca de data aceasta va fi altfel. Sprijinul Rusiei pentru tranzitul de materiale non-letale pentru ISAF (Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate) in Afghanistan este important, date fiind problemele politice din Pakistan. In fine, chestiuni precum lupta antidrog sau dorinta NATO ca Rusia sa vinda la preturi mici elicoptere de lupta armatei afghane sint, la rindul lor, surse ale unei influente marite a Rusiei in acest dosar. Iar o anticipare logica este aceea ca, in conditiile unei diminuari a trupelor si ale deplasarii treptate a efortului occidental dinspre misiunile de lupta inspre cele de sustinere a fortelor afghane, probabil ca rolul Rusiei va creste si mai mult.

    Inconfortabila pentru multi estici, dar si pentru destui exponenti ai „Vechii Europe", aceasta reafirmare a Moscovei in relatia cu Alianta Nord-Atlantica este o tema cu care va trebui sa ne obisnuim cu totii. Pentru Romania si interesele ei, ea aduce si citeva vesti bune, si multe vesti proaste. Despre chestiunile geopolitice, despre energie sau despre alte surse de dificultati in relatiile bilaterale sau in diversele arene regionale in care interactionam cu Rusia s-a tot discutat - uneori cu pasiune. Poate ca summitul de la Lisabona va marca si inceputul unei discutii mai lucide despre NATO si despre evolutia sa, inclusiv in relatia cu Estul.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

    Nicolae GRECU

    Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

    Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

    Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

    Silueta oraşului

    arh. Ionel OANCEA

    Silueta oraşului

    Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

    Teologie cu linguriţa (IV)

    pr. Constantin STURZU

    Teologie cu linguriţa (IV)

    Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Munca în vremea pandemiei

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.