Uneori, greselile nu se razbuna
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Uneori, greselile nu se razbuna

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Se implinesc, astazi, douazeci de ani de la invazia irakiana in Kuweit. La 2 august 1990, trupele lui Saddam Hussein au atacat prin surprindere, coplesind defensiva kuweitiana si oferind in scurt timp liderului de la Bagdad posibilitatea sa anunte anexarea emiratului si transformarea sa intr-o provincie irakiana. Desfasurarile ulterioare sint bine cunoscute, ele fiind considerate de multi un semn al trecerii lumii in faza „post-Razboi Rece". In fata amenintarii reprezentate de Irak la adresa securitatii regionale si internationale, presedintele american George H. W. Bush a construit cu rabdare o larga coalitie politica internationala, precum si o coalitie militara - si ea extrem de vasta, incluzind numeroase state arabe. Avind drept nucleu fortele americane, coalitia a supus Irakul unor campanii de bombardament devastatoare si in final, dupa o confruntare terestra de scurta durata, a invins trupele irakiene si a restaurat statalitatea Kuweitului.

    Nu se va insista aici asupra implicatiilor directe ale „razboiului din Golf", o tema ce continua sa genereze controverse in relatiile internationale. Ceea ce poate fi amintit acum este faptul ca el a reprezentat un moment important si pentru Romania, in procesul ei de acomodare la noile realitati internationale.

    Se stie, tara noastra nu a participat la coalitia militara anti-irakiana, asa cum au facut-o (fie si simbolic) Polonia, Cehoslovacia si Ungaria. Este adevarat ca Romania, stat membru in Consiliul de Securitate ONU in perioada 1990-1991, a actionat ireprosabil din punct de vedere al dreptului international, sustinind eforturile de solutionare diplomatica a crizei si ulterior demersurile coalitiei. Ca tara ce a detinut presedintia acestui for in august 1990 (luna izbucnirii crizei), Romania a reusit o anumita strapungere diplomatica in relatia cu SUA si cu alte democratii occidentale, grav compromisa dupa mineriada din 13-15 iunie.  

    Traumatizata de conflicte interne si inca lipsita de  „masa critica" in favoarea unei democratizari reale, Romania nu are o imagine prea clara asupra noilor realitati internationale. Stim, acum, ca Razboiul din Golf a intarit optiunea pro-occidentala a Ungariei, Poloniei si Cehoslovaciei, care isi mentin hotarirea de a forta dezmembrarea Pactului de la Varsovia, refuza cu obstinatie sa stabileasca noi relatii de securitate cu URSS si isi oficializeaza inca din februarie 1991 cooperarea in cadrul Grupului Visegrad. Instabilitatea din spatiile sovietic si iugoslav le determina sa trimita semnale tot mai puternice spre Occident. Constientizarea suprematiei americane le intareste optiunile pe care, in mare, si le conturasera deja in prima parte a anului 1990. 

    De la Bucuresti, insa, lucrurile se vad destul de confuz. Colaborarea americano-sovietica din perioada crizei si precautia politicoasa de care da dovada Washingtonul in raporturile cu Moscova este interpretata drept un semnal ca, macar pe termen mediu, vor exista doua mari  centre de putere. In aceste conditii, Romania ramine atasata Pactului de la Varsovia (sustinind astfel pozitia sovietica), iar in momentul in care devine clar ca acesta se va prabusi, cauta un aranjament bilateral cu Moscova. Exact in saptaminile in care forta Americii umple ecranele televizoarelor din toata lumea, presedintele Ion Iliescu si apropiatii domniei sale negociaza cu URSS aspectele de fond ale unui tratat prin care Romania s-ar angaja sa nu-si caute securitatea sub umbrela Americii si a Occidentului.

    S-a vorbit enorm despre acest tratat, din nenumarate unghiuri, astfel ca nu este cazul sa insistam aici. Fundamental pentru argumentul de fata nu este aspectul, indelung discutat, ca prin el Romania s-ar fi aliniat - sau ar fi devenit predispusa sa se alinieze - Uniunii Sovietice. In ultima instanta, daca am putea face abstractie de aspectele istorice, ideologice sau morale, o asemenea optiune macar ar fi avut o umbra de sens, chiar daca se baza pe o interpretare geopolitica eronata. Dar a te angaja sa nu-ti cauti securitatea alaturi de Occident, exact in momentul in care acesta isi etala in modul cel mai impresionant cu putinta forta militara, este o decizie greu de inteles.

    Se stie ca prabusirea URSS a fost cea care a scos de pe agenda ratificarea tratatului, scutindu-ne de unul dintre cele mai penibile momente din istoria politicii noastre externe. Mai  bine zis, norocul nostru a fost acela ca liderii postcomunisti din perioada 1990-1991 au gresit nu doar in interpretarea semnificatiilor Razboiului din Golf, ci si in analiza asupra  stabilitatii Uniunii Sovietice. Au calculat gresit sau poate au fost orbiti de grila ideologica marxista sau de nationalism - conteaza mai putin. Totusi, dupa douazeci de ani, am putea concluziona ca uneori, in politica internationala, greselile nu se razbuna.       

     


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.