Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Unirea, si ce i-a urmat

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    A fost 1 Decembrie 1918 si aproape toate tarile locuite majoritar de romani sau ctitorite de ei s-au unit cu Vechiul Regat. Tara incurajase, de la Cuza incepind, credinta ca romanii sint un tot si pot lucra impreuna. Patriotii de profesie (printre ei si istoricii superimaginativi) cred ca unirea a fost visul de veacuri al romanilor. Citind unele opuri de duzina, esti tentat sa crezi ca romanii n-au avut alta grija decit sa fie toti laolalta. Daca ei se recunosteau ca apartinatori ai aceleiasi familii etnice ori spirituale, nu inseamna ca au fost mereu framintati de nelinistea de a fi impreuna. Ideile mari incoltesc in minti luminate, genii tutelare, capabile sa patrunda dincolo de aparente, sa-si asume adincul istoriei si sa proiecteze idealismul peste linia orizontului. Putine sint acele minti ce au captat miscarea secreta a istoriei si i-au dat inteles. De aceea eu cred ca nu florile dalbe ori mesagerii mioritici au dat sens acestei idei nobile, ci acei putini ce au inteles ca fara inteligenta si simt practic sentimentele nu pot mare lucru. Or, tocmai sentimentalismul se intinde ca un strat gros peste fapte, incercind sa ne faca partasi ai unei false maretii populare. Romanii ardeleni au traversat toate marile etape ce i-au calit, i-au maturizat si pregatit pentru actul de la 1 Decembrie 1918. Fapta lor este mai consistenta decit cea a confratilor basarabeni si bucovineni, intrucit ei nu au ars etapele istoriei. De aceea, 1 Decembrie nu este fiul nelegitim al intimplarii, ci al dreptei judecati si al vointei neclintite. Sa nu ne facem iluzii, ei nu s-au grabit sa creada in tara atunci cind ea oferea spectacolul decaderii si al luptelor intestine. Au incercat mai multe solutii - chiar si intelegerea cu ungurii, opusa panslavismului -, inainte de a ajunge la concluzia ca unirea cu Vechiul Regat era solutia cea mai practica. Timpul i-a servit, dar si ei au fost timp, prin ceea ce au intreprins, spre a-i da sens. A fost o investitie de inteligenta si de cunoastere a unei generatii care, dupa 1905 cu deosebire, fara sa repudieze total solutia federalizarii dublei monarhii, sustinuta cu argumente deloc neglijabile de eminentul Aurel C. Popovici, a pregatit apropierea de Romania si, in final, atunci cind timpul a ajuns la soroc, a inclinat balanta in favoarea unirii cu tara. Iar in Regat le-au fost parteneri lui Iuliu Maniu, Cicio Pop, Iuliu Hossu, Vasile Goldis, Gh. Pop de Basesti nume nu mai putin ilustre, precum Ionel Bratianu, Regele Ferdinand, Regina Maria, N. Filipescu si multi altii. Lor li se adauga basarabenii, cu ai lor Pan Halippa, Ion Inculet si bucovinenii, cu Iancu Flondor ori Ion Nistor. E o coincidenta deloc intimplatoare de nume ce au reusit sa dea o maretie simpla unirii cu tara. Nu s-au lasat sedusi de parazi pompoase si n-au transformat sarbatoarea in ceremonial. Pe cei mai multi ii gasim lucrind ca Romania Mare sa nu fie o simpla alipire de teritorii, ci un factor de civilizatie si garantie a libertatii tuturor cetatenilor sai. Intelepti, fauritorii Marii Uniri nu s-au grabit sa schimbe rinduielile temeinice din trecut, nici sa-si poleiasca statuia. 1 Decembrie a devenit, tacit, a doua sarbatoare a neamului, fiindca nimeni n-a indraznit sa minimalizeze consacrarea independentei, prin Ziua nationala de la 10 mai. Fauritori de istorie, au avut decenta sa recunoasca asezamintele solide ale trecutului, dar si modestia de a nu pune in cumpana fapta lor. Peste ani, in 1940, pierderea unor teritorii unite cu tara a fost o tragedie pentru toti si pentru generatia unionista cu deosebire. Ion Inculet a murit imediat dupa pierderea Basarabiei.
    Toti marii romani de la 1918 s-au bucurat de pretuirea natiunii. Iuliu Maniu a fost consacrat ca principal arhitect al actului de la 1 Decembrie 1918, iar prestigiul lui politic s-a nutrit, in esenta, din acesta. Regele Ferdinand a fost supranumit Intregitorul. Regina Maria a devenit o adevarata legenda. Poporul a fost povatuit sa-si respecte eroii si personalitatile. Toate acestea s-au intimplat pina dupa razboi, cind neorinduiala comunista a schimbat brutal ordinea fireasca a lucrurilor si a rasturnat valorile. Ceea ce fusese sfint a fost pingarit. N-au scapat nici ctitorii Marii Uniri. Supravietuitorii au fost prigoniti, incarcerati, trimisi in Siberia, asasinati. Nimic din ceea ce fusese demn si inaltator nu mai era valabil. Destinul generatiei unirii avea sa fie cumplit. Noile stele ce se instalau - internationalistii bolsevici - i-au declarat pe unionisti ca fiind nationalisti, imperialisti, nedemni de noile vremuri. De aceea le-au sters numele din istorie si i-au lichidat. Peste 20 de ani, numele lui Maniu, al episcopului Iuliu Hossu, al Regelui Ferdinand au fost puse la index. Despre ei se va vorbi in soapta, cu infinita precautie. Iar atunci cind li s-a pronuntat numele, s-a facut spre a fi blamati.
    Anii au trecut si despre ctitorii lui 1918 vorbesc urmasii celor ce i-au ponegrit. Pe la inceputul anilor 90, Ion Iliescu, P. Roman si compania nu puteau sa pronunte numele lui Maniu iar vecinatatea cu Corneliu Coposu ii calca pe nervi. Nu s-au sfiit, de aceea, sa tirasca in noroi ziua nationala si sa dirijeze cetele de haidamaci la Alba Iulia, punindu-i sa-l huiduie pe Senior. Anul acesta, Ion Iliescu a devenit ceva mai intelept. A pronuntat - e drept, cam in devalmasie, fara nici un respect pentru ierarhie - nume ilustre ale generatiei unirii. Intr-un discurs tipic de aparatcik, impanat cu esente de lemn rezistente la intemperiile istoriei, a incercat sa elogieze inaintasii, fara nici un fior insa. N-a scos o vorba despre faptul ca destinul marilor romani de la 1918 au fost temnita, surgiunul si uitarea. Rusii i-au vinat pe bucovineni si basarabeni, trimitindu-i in Siberia. Iar ai nostri ca brazii i-au ferecat in inchisori de maxima siguranta pe Iuliu Maniu, asasinat lent in inchisoarea de la Sighet, in 1953, pe Ion Mihalache, cel ce luptase la Marasesti si se oferise voluntar pe frontul de Rasarit, in 1941, mort in inchisoarea de la Rimnicul Sarat, in 1963, pe Iulius Hossu, Vladicul romanilor ardeleni, episcop si apoi cardinal greco-catolic, incarcerat si apoi izolat de lume, pe toti episcopii uniti din Ardeal, purtatori ai nobilei traditii ai demnitatii si dreptatii nationale. Iar lista poate sa continue.
    A fost si ceremonia de partid de baroni, la Alba Iulia, unde, printre aburi de fasole si tuica fiarta, presedintele a facut, in mare viteza, pomelnicul celor ce-i prilejuiesc lui, astazi, sa tina cuvintari de florile marului. Saracii au mincat si s-au veselit, dinozaurii s-au insiruit frumos la tribuna, baronii si-au condus disciplinat supusii la locul cu pricina, iar Ziua Nationala s-a mai bagatelizat o data in plus sub cirma unor circari ce nu au nimic in comun nici cu maretia trecutului, nici cu decenta sarbatorii de suflet. Ce tristete!
    Mihai DORIN

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri