Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Universitatea, victima politica in Irak si Romania

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Oricit ar parea de paradoxal, Saddam Hussein si Nicolae Ceausescu au crezut in forta miraculoasa a stiintei. Primul visa la suprematia militara in lumea islamica si a finantat cu prioritate educatia universitara si cercetarea stiintifica in fizica nucleara, chimie si biologie, trinomul stiintific al armelor de distrugere in masa. Al doilea, secondat de locotenentul sau conjugal, era obsedat de independenta economica, care trebuia sa faca din Romania primul stat comunist din lume, si a finantat cu prioritate cercetarea de asimilare tehnologica, chiar daca prin aplicarea acestor tehnologii s-ar fi evitat doar importul citorva tone de produs. Desi ambii dictatori au aplicat aceeasi politica opresiva de presiune psihologica si aservire a intelectualilor implicati in educatie si cercetare, exista o deosebire esentiala intre motivatiile care i-au determinat sa subfinanteze stiintele fundamentale din universitati si institute academice. In 1974, Ceausescu, influentat si de complexul de inferioritate al sotiei sale, a taiat complet finantarea pentru echipamente stiintifice si informare. In Irak stiinta a fost pusa sub embargo in 1991 de catre ONU!
    In 1989, dupa 25 de ani de deprofesionalizare si subfinantare, comunitatea academica din Romania numara circa 300 de doctori in stiintele naturii si ingineresti. Tot dupa 25 de ani de dictatura, trei razboaie si 12 ani de embargo ONU, in Irak exista - chiar daca acum someaza - 10.000 de doctori in stiinte fundamentale! Spre deosebire de Ceausescu si camarila sa pseudo-academica, Saddam a finantat stiinta la standarde internationale si nu i-a impiedicat pe cercetatori sa-si publice lucrarile in strainatate. Pina la instituirea embargoului ONU, in zona Orientului Mijlociu, doar Israelul se afla pe o pozitie superioara in stiinta si educatie universitara fata de Irak. In Romania, doar nonconformistii indrazneau sa-si publice lucrarile in strainatate, eludind legea, care cerea ca fiecare lucrare sa fie aprobata de Elena Ceausescu inainte de expediere. Desi posta era sever controlata de Securitate, manuscrisele ajungeau la editurile occidentale si n-am auzit sa fie cineva prins si judecat pentru incalcarea legii secretului de stat. Din pacate, frica pazea bostanaria noastra academica si prea putini cercetatori romani au avut curajul sa riste. Mai curajosi erau ofiterii de Securitate, care lasau sa le treaca pe sub nas articolelele "subversive".
    Schimbarea de regim in Irak i-a gasit pe cei 10.000 de doctori in stiinte la fel de izolati profesional ca pe cei din Romania anului 1989. Embargoul ONU, care a interzis Occidentului sa exporte echipamente stiintifice Irakului timp de 12 ani, i-a obligat pe cercetatori sa faca fata uzurii morale si fizice a patrimoniului stiintific. In prezent, acest patrimoniu uzat a disparut. La Universitatea Mustansiryah din Bagdad, hotii au furat nu numai tot ce se putea cara din laboratoare si amfiteatre, ci si cablurile electrice din pereti. Ce nu s-a putut cara a fost incendiat in prezenta impasibililor marineri americani. In decembrie 1989, universitatile romanesti nu au fost vandalizate. La noi, hotii ar fi trebuit sa se multumeasca doar cu cablurile electrice, deoarece laboratoarele nu erau echipate nici macar cu aparatura uzata.
    Daca si la noi laboratoarele universitare ar fi fost vandalizate, profesorii romani ar fi apelat la un ajutor international de urgenta pentru reconstructie, asa cum au procedat colegii lor din Irak? Sfidind vidul de putere politica de la Bagdad, universitarii irakieni au depus la ORHA (The US Office of Reconstruction and Humanitarian Assistance) un plan strategic de reconstructie a patrimoniului stiintific. Nu stim citi ani va dura acest proces, aprobat si demarat sub auspiciile OHRA, dar demersul irakian a fost receptat cu multa simpatie in SUA, unde revista The Scientist, publicatia academica cu cel mai puternic impact mediatic international, a reusit sa formeze un adevarat lobby pentru reconstructia universitatilor din Irak. Deocamdata, este vorba de o reconstructie second-hand, limitata la donatii de aparatura stiintifica deja utilizata in laboratoarele universitatilor americane. Pentru universitarii irakieni, chiar si aparatele second-hand reprezinta o mana cereasca. Experienta romaneasca acumulata in ultimii zece ani in dotari second-hand a dovedit insa ca nimeni nu-ti da de pomana decit aparate uzate moral si la limita uzurii fizice. Spre deosebire de Romania, Irakul are perspectiva unei reconstructii reale a laboratoarelor universitare prin OHRA, deoarece asistenta garantata de guvernul american are un obiectiv bine definit: echipamente stiintifice. Dupa '89 comunitatea academica din tara noastra a preferat sa cheltuiasca zeci de milioane de dolari pentru finantarea unor forme fara fond: granturi clientelare cu titluri simulant-stiintifice, acordate cu prioritate disciplinelor social-politice. Fara nici o exceptie, politicienii care s-au perindat la putere au cheltuit creditele Bancii Mondiale, care ar fi trebuit sa constituie Fondul Special pentru reconstructie universitara pe himerice proiecte de reforma. Deoarece starea de fapt a facultatilor noastre de stiinte in anul de gratie 1989 era la fel de dezastruoasa ca cea din Irak, nu «reforma», ci reconstructia laboratoarelor trebuia sa fie tratata ca prioritate a educatiei universitare.
    (Re)formele fara fond continua pe aceeasi melodie prohodica a guvernantilor: nu sint fonduri. Iata minciuna care a devalidat Universitatea romaneasca. Spre deosebire de hotii din Bagdad, ai nostri se imbraca la Armani si Versace.
    Cezar UNGURENASU

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri