Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Zece ani de confirmari

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

    Se vor implini curind zece ani de la atacurile intreprinse de gruparea Al Qaeda impotriva Statelor Unite si de la inceputul asa-numitului „razboi impotriva terorii" purtat de Occident contra fundamentalismului islamic. Am avut parte, imediat dupa 11 septembrie 2001, de numeroase predictii care anuntau inceputul unei noi ere in raporturile internationale. Cele mai pesimiste, care anticipau izbucnirea unui razboi intre civilizatii, au dat gres. La cealalta extrema, au fost infirmate si sperantele intr-o noua ordine mondiala a cooperarii, avind la baza marea alianta antiterorista intre statele iubitoare de pace. Grilele simpliste si-au dovedit rapid limitele si de aceasta data.  

    Pe masura ce ne indepartam de profetiile prea curajoase si de formularile transante, observam ca nu s-a schimbat nimic esential in natura raporturilor internationale. Conflictele intre state sint putin numeroase, dar violenta, razboaiele intrastatale si crizele umanitare continua sa insingereze Lumea a Treia, asa cum se intimpla si inainte de 11 septembrie 2001. Occidentul a inteles ca statele slabe sau esuate reprezinta una dintre marile probleme de securitate ale lumii contemporane, dar lipseste vointa de a aloca resurse suficiente pentru atenuarea acestui pericol, iar uneori bunele intentii sint compromise de lipsa de cunostinte sau de senzitivitate in privinta specificului local.

    Criza statului in lumea araba  era evidenta si inainte de 2001, pentru  cei care rezistau tentatiei de a crede in existenta unui contract social specific arab. Aparenta loialitate a supusilor fata de conducatorii despotici (fie ei traditionalisti sau revolutionari) era de fapt o combinatie intre satisfactia materiala si represiunea politica. In afara lumii arabe - si aici cazurile afgan si pakistanez sint foarte semnificative -, Islamul a esuat in incercarea de a coagula in sens politic natiunile si de a institui un model de dreptate si pace sociala.   

    Nu era un secret pentru nimeni, nici inainte de 11 septembrie 2001, ca progresul tehnologic facilita accesul actorilor nelegitimi (fie ei statali sau nestatali, cum ar fi teroristii) la uriase resurse de distrugere. Proliferarea armelor de distrugere in masa devenise un subiect important de preocupare inca de la inceputul anilor 1990, iar ultimul deceniu nu a facut decit sa largeasca aria de preocupari si de ingrijorari ale comunitatii internationale. Dar cele mai multe victime sint provocate, anual, de armele conventionale ieftine, dar din ce in ce mai distrugatoare, pe care diversii „seniori ai razboiului" din Africa, Asia ori America Latina si le procura fara nici o problema de pe o piata imposibil de controlat.    

    Intuitia potrivit careia contactele interculturale si intercivilizationale mai strinse vor duce in mod necesar la o mai buna intelegere intre tari si intre oameni nu a fost confirmata. Conteaza foarte mult cum ia nastere si cum se dezvolta aceasta cunoastere reciproca, iar istoria si memoria joaca, din acest punct de vedere, roluri importante. In Occident, in mod explicabil, preocuparile s-au concentrat in primul rind asupra Islamului. Va fi extrem de interesant modul in care societatile arabe ce au pasit pe calea liberalizarii si democratizarii vor ajunge sa se raporteze la spatiul cultural si politic in care s-au nascut liberalismul si democratia. Insa aceste discutii nu pot fi limitate la Islam: China, India si alte puteri in ascensiune vor concentra in mare masura atentia, in urmatoarele decenii.

    Dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, intre marile puteri s-a revenit destul de rapid la o politica rationala, caracterizata in principal de competitie. Iluziile potrivit carora exista mari resurse de consens au fost repede inlaturate, iar in ultima vreme a devenit tot mai evident ca dominanta a devenit deja competitia strategica, desi deocamdata oamenii politici inca reusesc sa evite folosirea unui vocabular prea agresiv. Dupa 11 septembrie a fost reconfirmat si vechiul tipar al relatiilor intre cei mari si cei mici pe arena internationala, inclusiv in cadrul unor grupari omogene ideologic, precum NATO. Sperantele ca sfirsitul Razboiului Rece va face ca statele mici sa beneficieze de mai multa libertate de actiune au fost repede date uitarii, pentru ca marile natiuni nu isi ofera sprijinul si garantiile militare decit daca partenerii mai mici se incadreaza in marja de manevra ce le este permisa.

    Din nenumarate puncte de vedere, momentul 11 septembrie a fost unul de cotitura. Victimele, distrugerile, dramele sint intotdeauna surse de schimbare politica. O intreaga generatie de observatori ai scenei politice internationale va avea drept eveniment formativ atacurile asupra turnurilor gemene din New York. Razboaiele din Afganistan si Irak reprezinta capitole importante ale istoriei recente. Crizele din spatiul islamic vor continua sa-si faca simtite efectele, mult timp de acum incolo. Dinamica politica din Occident, caracterizata prin restringerea libertatilor individuale, este o consecinta regretabila a razboiului impotriva terorii si nu poate fi ignorata. Dincolo de aceste elemente, insa, 11 septembrie si anii ce au urmat ne-au adus mai multe confirmari decit rupturi. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri