Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Guvernul nu da 40 miliarde lei, in contul culturilor calamitate

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Executivul nu vrea sa le dea agricultorilor vrinceni peste 40 miliarde lei, bani ce li s-ar fi cuvenit ca despagubiri pentru inghetul si seceta care le-au afectat culturile agricole, iarna si vara trecuta. Acum a venit vremea ca producatorii agricoli sa mai cheltuie o data pentru asigurari si nu stiu daca mai merita sa o faca. Hirtiile nu tin nici de cald, nici de sete, iar cele 4,3 miliarde lei cit au scos din buzunar anul trecut pentru asigurari, se gindesc sa-i mai cheltuie si altfel. Parlamentarii le pregatesc o surpriza, modificarea Legii nr. 381/2002 privind asigurarea despagubirilor. Cit de eficienta va fi noua forma a legii, doar Cel de Sus va hotari, pentru ca numai providenta va imparti calamitatile prin judet.
    Asigurare pentru integrare europeana
    Producatorii agricoli vrinceni sint din ce in ce mai convinsi ca trebuie sa se integreze in Europa. Dovada este faptul ca au scos din buzunar anul trecut, in jur de 4,3 miliarde lei pentru a-si asigura culturile de cereale, rapita si vita pe rod. Cea mai modesta cultura de griu infiintata a costat minim 6 milioane lei pe hectar. Conform Legii nr. 381/2002, tot ce a cheltuit agricultorul pentru infiintarea culturii asigurate ce a fost ulterior calamitata cu peste 30%, trebuia despagubit de stat cu 70% din valoare.
    Din evidentele Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea, din totalul suprafetelor cultivate cu griu in judet, cam un sfert, adica 7,6 mii hectare, au fost asigurate. Din acestea, in jur de 90% au fost calamitate, si pe aproape jumatate, adica pe 2,6 mii hectare, nu s-a putut recolta nimic din cauza inghetului sau secetei. La orz, lucrurile au stat cam la fel. Aproape 40% din suprafata cultivata a fost asigurata, iar de pe jumatate din cea asigurata nu s-a obtinut nimic. Cu orzoaica de toamna a fost dezastru. Tot ce s-a asigurat a fost integral calamitat, ca de altfel si la rapita pentru ulei. Lucrurile au stat ceva mai bine la vita pe rod, unde, chiar daca 61% din suprafata asigurata a fost calamitata, procentul de calamitate a fost de peste 30%, ceea ce inseamna ca s-a mai putut culege cite ceva, putin, dar bun.
    Intre timp, conform Hotaririi de Guvern nr. 74/2003 pentru stabilirea nivelului subventionarii primelor de asigurare, producatorii agricoli vrinceni au mai primit inapoi in jur de 1 miliard de lei. Pe la sfirsitul lunii mai, au mai primit si 9,8 miliarde lei, despagubiri la rapita pentru ulei si la o parte din suprafata cultivata cu griu si calamitata integral, dupa cum a prevazut Ordonanta de urgenta nr. 41/2003.
    Executivul, la inchisoarea datornicilor

    De atunci insa, toata lumea asteapta. Comisiile de constatare a calamitatilor au fost constituite legal, cu primar, cu specialisti de la Directia Agricola si Directia Sanitar Veterinara, cu inspector fiscal si semnaturi finale de la Prefectura. Ultimele zile cind comisiile au constatat oficial pagubele in judet au fost la sfirsitul lunii septembrie. Intre timp se spulberasera si ultimele sperante de redresare a culturilor. In frunte cu reprezentantul guvernamental din teritoriu, prefectul George Baesu, toata lumea a fost de acord ca nu te poti impotrivi Celui de Sus, a fost dezastru si gata!
    Actele au fost trimise la timp, calculele toate verificate, dar degeaba. Guvernul nu da semne ca vrea sa mai dea vreun ban ca despagubiri. "Am facut o adresa fundamentata si ne-am dus in delegatie peste tot, de la Ministerul Agriculturii pina la Presedintie. L-am luat printre noi si pe un fost deputat PSD, Spiridon Tudorache, agreat de putere, si aflat la rindul sau, cu societatea pe care o conduce, in calamitate confirmata", ne-a declarat Constantin Bazon, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice din Vrancea. "Am primit in schimb explicatii puerile, cum ca Guvernul ar fi acordat facilitati in compensare, prin aprovizionarea cu 60 mii tone saminta de griu din import si alte asemenea subventii pentru infiintarea culturilor de toamna", ne-a aratat raspunsul oficial Constantin Bazon. Documentul este semnat de Vasile Bacila, director general in Ministerul Agriculturii. Dupa o asemenea replica, Constantin Bazon, in calitate de director al societatii Agricola Prod SA Focsani, vrea sa dea in judecata Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului in virtutea prevederilor Legii contenciosului administrativ, pentru nerespectarea Legii nr. 381/2002, privind acordarea despagubirilor ?n caz de calamitati naturale ?n agricultura.

    Lege cu forma, dar cu fondul gaurit
    Guvernului ii place sa citeasca necroloage pentru legile propuse chiar de proprii experti, sustin patronii din agricultura. Asa s-a nascut si inmormintat legea asigurarilor agricole. Forma legii a tinut cont de recomandarile comunitare de armonizare, dar bugetul prevazut pentru anul 2003 nu a avut nici o legatura cu realitatea. "Din ce buget sa se mai dea despagubiri anul acesta pentru calamitati? Uitati-va ce valoare hilara au prevazut guvernantii pentru despagubiri si pentru anul viitor, cind, cit de cit, am declarat oficial ca avem buget de dezvoltare", a replicat deputatul Ioan Baldea, presedintele Comisiei pentru agricultura din Camera Deputatilor.
    Desigur ca oficialii Guvernului ar putea fi macar mai diplomati, pentru ca vin alegerile si isi pot pierde "clientii". Incontestabil ca nu poate da 40 miliarde lei pentru un judet cum e Vrancea, ne-au spus oficialii din agricultura vrinceana. Dar tot Executivul jupoaie de pe bietul producator vrincean, redevente si tot felul de dari, in valoare de citeva miliarde de lei bune, de pe urma unei productii agricole pe care acesta nu o are nici macar pe hirtie. De ce sa se scumpeasca Guvernul la tarite si sa se ieftineasca la faina? Si asa a cheltuit destul cu referendumul pentru noua Constitutie. Cit ar costa actuala Putere sa nu le mai ceara producatorilor agricoli redevente, comparativ cu cit ar mai trebui sa le dea acelorasi producatori pentru despagubiri?
    Guvernul scapa pe banii societatilor de asigurari
    In comisia parlamentara se discuta astazi modificarea prevederilor Legii nr. 381/2002. Un articol important din lege, si anume art. 3, va lasa la latitudinea Ministerului Agriculturii incadrarea fenomenelor in categoria de calamitate naturala. Pe societatile de asigurare care vor avea drept sa incheie contracte cu producatorii agricoli, le va agrea tot ministerul, impreuna cu reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
    In paralel, societatile de asigurari au inaintat Ministerului Agriculturii mai multe propuneri. Ca sa nu mai suporte Executivul atit de mult de la buget, s-a propus infiintarea Fondului National pentru Despagubirea Calamitatilor in Agricultura. Din acest fond urma sa fie subventionata si o parte din prima de asigurare. Conform propunerilor, sumele atrase la fond puteau proveni, fie din venituri incasate din productia vinduta si procesata de societatile comerciale din agricultura si industria alimentara, fie din cote de redeventa sau arenda datorate statului de catre concesionarii de pamint, fie din contributii provenind din primele platite de agricultori la societatile de asigurare. Se mai puteau stringe bani si din surse extrabugetare, iar administrarea acestui fond urma sa intre in atributia Ministerului Agriculturii, Ministerului Finantelor si a reprezentantilor producatorilor agricoli.
    Ceea ce a ajuns insa pe masa comisiei parlamentare e mult mai simplu, dar si mai drastic. Noua prevedere legala va reduce la jumatate cota de participare a statului la suportarea despagubirilor. Restul vor fi obligate sa suporte societatile de asigurari contractante.
    Din nefericire chiar si asa, dupa modificarea legii, tot Guvernul va trage semnalul de alarma pentru calamitate. (Doina DAMIEAN)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri