Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

La scoala, cu tenisii rupti

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Petrica are aproape sase ani. E unul din miile de copii necajiti, care simte ca inceputul clasei I nu inseamna altceva decit griji in plus pentru parinti. Baietelul este din Roman, iar toata vara si-a petrecut-o la o ferma din Odobesti, unde ai lui au muncit cu ziua. Acum a venit vremea sa plece acasa. Pe 15 septembrie va trebui sa mearga la scoala, dar singurii sai tenisi sint rupti...
    Ieri dimineata, pe treptele magazinului Zanfir, vizavi de Casa de Cultura, o femeie incadrata de doi copii amariti atragea atentia trecatorilor. Nu prin mina intinsa, ci prin imaginea ponosita, nesfirsit de trista si prin privirea necajita cu care isi mingiia din cind in cind micutii. De-a dreapta si de-a stinga, ingramaditi in ea, un baietel si o fetita de-abia ce indrazneau sa ridice privirea spre trecatori. Parea ca se simt jenati de situatia in care ajunsesera. "Am opt copii acasa, cea mai mare are 16 ani si cel mai mic doi ani jumate. I-am dat la scoala, fata cea mare este la liceu, am avut frica lui Dumnezeu si am zis sa-i cresc asa cum trebuie, sa aiba un viitor. Dar este foarte greu, numai eu stiu cum ma descurc. Acum a venit vremea sa-l dau si pe Petrica in clasa I. Ne da rechizite de la scoala, dar n-are haine. Iar bani prea multi n-am strins cu munca. Ce sa fac? Sa-l trimit descult? Am zis ca-i orasul mai mare decit Romanul si poate adun macar de-o pereche de incaltari", a spus Viorica Petcu, mama celor doi copii. Auzind ca despre el este vorba, Petrica incerca de zor, dar fara folos, sa-si ascunda rusinat, tenisii de care abia ce se mai tineau talpile. Fara jena, mama lui i-a luat piciorutele in palme ca sa ne arate ca nu minte. Dincolo de materialul mizer, degetelele pustiului prinsesera culoarea prafului amestecat toata vara, printre rindurile de vii. Un copil necajit, ca atitia altii, pentru care mersul la scoala va insemna, pe linga buchiile alfabetului si constientizarea umilintei. Acea umilinta impusa de saracia extrema in care a fost sortit sa traiasca. Pe care Petrica inca n-o cunoaste dar care se poate citi pe larg, in ochii surorii lui mai mari, care a razbatut deja pina in clasa a V-a. "Acasa traim toti zece in doua camarute. Singurul venit e alocatia copiilor. De aia venim vara sa muncim pe la ferme. Dar si aici, raminem cu 75 de mii la zi, ca 25 de mii de lei ne ia pentru dormit. Sa spun drept, am crezut ca razbatem, dar din ce trece timpul, e din ce in ce mai greu. Mai greu ca acum parca nu ne-a fost niciodata", sopteste sarmana femeie.
    Si ea si copiii stiu ca trebuie sa se intoarca din nou acasa. Vor trebui sa razbata peste inca o iarna. Vor face foamea din nou, ingramaditi toti zece in doua paturi amarite ale unei maghernite din lut. Dar incaltati sau nu, copiii vor merge la scoala. Cu acea ambitie nascuta numai din neajunsuri, de mina cu acea vointa de neinvins, singura prin care si-ar putea depasi conditia. Vor reusi? (Laura BREANA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri