Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Pastile - Cheia de bolta a crestinatatii

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Hristos a ?nviat! Cu acest salut intram ?n perioada pascala a anului bisericesc, momentul de glorie si exuberanta al crestinilor. Din nefericire, ?n acest an, Pastele este o perioada de grele ?ncercari pentru poporul rom?n. De la inundatiile din sud-vestul tarii, la jurnalistii rom?ni luati ostatici ?n Irak, Pastele anului 2005 este pentru rom?n un moment de tristete. Dupa o perioada de post ?n care fiecare am ?ncercat sa fim mai buni, ?nvierea Fiului lui Dumnezeu poate aduce o speranta celor care ?n aceste zile nu au avut parte de linistea si bucuria unui camin. Este momentul ca fiecare sa privim ?n noi ?nsine si sa ?ncercam sa realizam prin faptele noastre spiritul care transcende din praznicul ?nvierii. Aceasta generozitate se poate manifesta prin acte de caritate pentru cei care au pierdut totul sub ape, prin gesturi fata de copii marginalizati ai acestui oras, fata de batr?nii neputinciosi si nu ?n ultimul r?nd putem fi mai buni prin simpla noastra prezenta.
    "Hristos a ?nviat!" este salutul crestinilor de la Paste p?na la ?naltare si credinta pe care se fondeaza crestinismul. Noaptea ?nvierii este punctul culminant al Postului Mare, momentul ultim al serviciilor religioase din Saptam?na Patimilor. Dupa Intrarea triumfala ?n Ierusalim ?n Duminica Floriilor a urmat saptam?na umilintelor care s-a sf?rsit cu Rastignirea si Prohodul din Vinerea Patimilor. Cu ?nvierea lui Hristos se termina o perioada din istoria religioasa a poporului evreu si se naste o noua religie, crestinismul. ?nvierea este actul de nastere al crestinismului si momentul ?n care istoria biblica a Vechiului Testament se topeste prin aparitia primelor comunitati crestine ?n s?nul mozaismului.
    De la Pastile evreiesc la Pastile crestin
    Pentru prima data evreii au sarbatorit Pastele (de la Pesah, care ?nseamna trecere) ?n jurul anului 1400 ?nainte de Hristos, c?nd au iesit din Egipt. ?n amintirea acelei iesiri din robia egiptenilor, poporul evreu sarbatorea cu multa religiozitate Pastele. Pastele crestin, din punct de vedere etimologic, vine de la Pastile evreiesc si a intrat ?n vocabularul crestin dintru ?nceputuri. Principalul motiv este ca, primii crestini au fost evrei iar patimile, moartea si Invierea Domnului au coincis cu Pastele evreilor din anul 33. Pastele crestinilor poarta acelasi vesm?nt lingvistic dar continutul nu mai este acelasi. Desi teologii conservatori sustin separarea totala a celor doua evenimente capitale ale celor doua religii monoteiste - mozaismul si crestinismul - totusi, fiind evrei, primii crestini au adus cu ei si practici si ritualuri ale Pastelui iudaic. Pentru cunoscatorii celor doua traditii, frapante sint similitudinile ?nca vii, la 2.000 de ani de la nasterea crestinismului din iudaism. Orbiti de rasismul nationalist sustinut ?n mod vadit de Biserica, ani ?n sir s-a propagat ideea ca ?ntre crestinism si mozaism ar fi o opozitie iremediabila. Lucrurile stau tocmai invers. Crestinismul s-a nascut ?n interiorul religiei mozaice si primii crestini au fost, ?n mod firesc, evrei. Acestia au ?ncrestinat multe din traditiile evreiesti, pe care ochiul crestinului zilelor noastre nu are cum sa le perceapa originea. Au trecut multi ani si amintirea traditiilor iudaice a fos uitata iar crestinismul a devinit o religie ?n adevaratul sens al cuv?ntului. Animozitatile din interiorul comunitatilor crestine au fost at?t de puternice ?nc?t, daca se ?nt?mpla ca Pastele crestinilor sa cada ?n aceeasi zi, crestinii, fie ?l serbau cu o saptam?na ?nainte, fie dupa.
    Data Pastelui si controversele pascale
    Trebuie spus ca, acum 2000 de ani, crestinii nu puteau comunica cu rapiditatea cu care o facem noi astazi. Din acest simplu motiv crestinii nu au sarbatorit Pastele la aceeasi data. ?n plus, primele comunitati erau disparate ?n ?ntreg bazinul mediteranean si Asia Mica. La aceasta s-a adaugat si puternice divergente ?n interiorul tinerei religii: de o parte, adeptii unui crestinism iudaizant, centrat pe practici si principii mozaice, ce doreau praznuirea Pastelui ?n aceeasi zi cu Pastele evreilor, de cealalta parte, un crestinism al noilor teritorii (Europa) care sarbatoreau Pastele ?n prima duminica dupa echinoctiul de primavara. Erau si comunitati care sarbatoreau ?nvierea la date hotar?te doar de ei. ?n perioada persecutiilor, crestinii aveau alte probleme dec?t data Pastelui. Dupa ce crestinismul devine o religie acceptata (religio licita) la 313, la primul mare sinod al crestinatatii de la 325, Parintii Bisericii adopta sarbatorirea datei Pastelui bazata pe criterii astronomice. Data era calculata de astronomii din Alexandria Egiptului care aveau obligatia sa o comunice din timp tuturor Bisericilor. Acestia au hotar?t ca Pastele sa se serbeze ?n prima duminica cu luna plina, dupa echinoctiul de primavara. Daca Pastele evreilor cadea ?n aceeasi zi se am?na cu o saptam?na. ?n functie de echinoctiul de primavara, Pastele se serbeaza ?ntre 22 martie si 8 mai. ?n epoca moderna, unele Biserici au adoptat ?ndreptarea calendarului iulian, altele au refuzat. Asa se face ca, Bisericile orthodoxe nu sarbatoresc Pastele la aceeasi data. La aceasta se adauga criterii subiective care ?mpiedica cele trei mari confesiuni - Catolicii, Protestantii, Ortodocsii - sa praznuiasca ?nvierea ?n acceasi zi.
    Reminescente lingvistice precrestine
    Cei care au calatorit ?n Occident sau au c?teva idei despre cultura si civilizatia occidentala stiu ca englezii numesc Pastele, Easter. Explicatia este, pe c?t de simpla, pe at?t de interesanta. Zeita primaverii la vechii saxoni se numea Eastre. La ?nceputul primaverii i se aduceau sacrificii. Misionarii crestini aflati pe pam?ntul saxonilor au sesizat legatura puternica pe care acestia o aveau cu zeitatea lor si au dat Pastelui ?n acele tinuturi numele de Easter. Ca si ?n cazul altor sarbatori, misionarii au reusit sa impuna mesajul crestin mentin?nd numele vechii sarbatori. Saxonii s-au crestinat, au pastrat numele zeitatii, dar continutul sarbatorii a fost altul. Astazi exista ?n Apus un puternic curent elitist - cultural si religios - ce ?ncearca sa mai salveze c?te ceva din traditiile vechilor religii ale europenilor peste care s-a asezat ca un tavalug crestinismul.
    Lum?narea de ?nviere
    Unul din simbolurile cele mai profunde ale crestinismului este lum?narea din noaptea de ?nviere. Astazi utilizam tot felul de lum?nari, fara nici o importata emotionala dec?t utilitatea: sa lumineze bine si sa nu curga ceara. Rostul lum?narii la biserica nu era simpla iluminare a lacasului sf?nt. Noi am ?nlocuit lum?nara cu becul si Biserica a pierdut dintr-o data tot misterul. Crestinii secolelor trecute pregateau lum?narea de Paste din timp, din ceara curata, de preferinta din ceara deschisa la culoare si frumos mirositoare. Cu aceasta lum?nare se mergea la Biserica si se lua lumina la miezul noptii din fata Sfintelor Usi, cu credinta ca este lumina din lumina lui Hristos care a biruit moartea. ?n timpurile c?nd nu existau acumulatori, crestinul se ?ntorcea de la Biserica, lumindu-si pasii cu lum?narea de la ?nviere. Aceasta lum?nare se aseza la icoana de unde se utiliza si anul urmator. Se credea ?n puterea protectoare a icoanei, care ?ndeparteaza duhurile rele si vrajile. ?n casele rom?nilor de odinioara, lum?narea de la ?nviere era unul din obiectele sacre. Multi batr?ni doreau sa moara str?ng?nd ?ntre degete lum?narea cu care ani de-a r?ndul au primit lumina ?nvierii.
    Cozonacii, Pasca si ouale rosii
    Pregatite ?n genere ?n Joia Mare, ouale ?nrosite simbolizeaza s?ngele curs din coasta Fiului lui Dumnezeu rastignit pe Cruce.
    Desigur, exista o multitudine de simboluri legate de ?nrositul oualelor si de s?ngele lui Iisus. Dintre cele din urma, cea mai celebra este Legenda Graalului, cupa cu s?ngele lui Iisus Hristos care a ?nflacarat mintile cavalerilor medievali. ?nca din timpurile stravechi omul a vazut ?n ou o lume plina de simboluri si la toate popoarele oul a simbolizat viata, misterul vietii, al renasterii. ?n satele vr?ncene s-a mentinut extraordinara traditie a oualelor ?ncondeiate, traditie care se transmite din generatie ?n generatie. Legat de moartea lui Hristos si punerea ?n morm?nt avem cozonacii. Forma acestora o aminteste pe cea trupului lui Iisus pus ?n morm?nt. Nu acelasi lucru ?l simbolizeaza Pasca. Aceasta se distanteaza de celelalte preparate prin puritatea elementelor folosite: numai din faina curata de gr?u ales. Cea care este pentru la biserica i se adauga o cruce din aluat. Dupa slujba ?nvierii se gusta din pasca. Prin pasca se face trecerea de la post si bucatele de post la lumea colorata a m?ncarurilor de "dulce". Prepararea acesteia implica anumite conditii. Mai putin astazi dar ?nca prezente, aceste reguli nescrise impun persoanelor care pregatesc pasca o anumita decenta si puritate sufleteasca. Pasca se prepara de regula ?n S?mbata Mare. Sigur, exista si superstitii legate de timpul si maniera pregatirii, diferite de la o regiune la alta, cum ar fi: numarul tavilor trebuie sa fie cu sot; nu se primesc musafiri c?nd se coace pasca, etc.
    Traditii rom?nesti nemuritoare
    Primele traditii legate de Paste ?ncep din noaptea ?nvierii. ?nainte de a merge la serviciul religios, crestinii ?si spalau ochii cu apa ?n care se punea un ou si c?teva monede de argint. Cel care se spala ultimul lua monedele. Traditiile continuau cu consumarea celebrei pasce si a oualelor sfintite. Urma traditionala carne de miel pregatita dupa retete tinute la mare secret de gospodine. Daca ouale simbolizeaza s?ngele lui Hristos, Mielul este simbolul lui Hristos, Mielul jertfit pentru pacatele umanitatii. La evrei, de Paste, se consuma de asemenea carne de miel. ?n functie de regiunile tarii, de Paste aveau loc diferite manifestari populare. ?n unele locuri se faceau focuri mari ?n preajma bisericilor pentru a ?nt?mpina sufletele mortilor. ?n altele, la miezul noptii se trageau focuri de arma pentru a-i anunta pe crestini apropierea ?nvierii. Interesant este si Pastile Blajinilor, care se sarbatoreste la o saptam?na dupa prima zi de Paste, ?n lunea dupa Duminica Tomii. Blajinii s?nt, ?n credinta populara, primii oameni de pe pam?nt care locuiesc acum ?n alta lume. ?n a patra zi de Paste, ?n satele de prin Nordul Moldovei si Maramures se aduc bucate prin poieni pentru sufletele celor care nu au fost ?nmorm?ntati crestineste. Se crede ca ?n noaptea ?nvierii se deschide raiul si se ?nchid portile iadului. Sufletele celor morti ?n aceasta perioada vor merge ?n rai. ?n unele regiuni taranii puneau anafura ?n sarea vitelor pentru a fata mai multi vitei. Ca orice noapte importanta din punct de vedere religios, nici noaptea ?nvierii nu scapa superstitiilor. Unele fete spalau ?n noaptea ?nvierii limba clopotului cu apa ne?nceputa ca sa-i atraga pe cavaleri. Altele lipeau coji de ou pe la usile caselor ca sa vina petitorii. Nici masa de Paste nu era una obisnuita. Nu trebuia sa se bage m?na ?n solnita de sare iar oasele de la mielul consumat trebuiau ?ngropate l?nga un mar. Dupa masa urma mult asteptatul ritual al ciocnitului oualelor. Cei tineri tineau ouale rotii sfintite si cei v?rstnici le ciocneau. Nu oricum: ?n prima zi de Paste ouale se ciocneau numai "cap cu cap", ?n a doua zi, "cap cu dos", iar ?n a treia zi "dos cu dos".
    Pastele cumetrilor
    Un obicei cu multe semnificatii religioase si sociale ?n trecut era mersul finilor la nasi cu pasca de Paste. O lege nescrisa a fixat acest obicei din timpuri stravechi. A doua zi de Paste ?ncep vizitele ?ntre cumetri dar si ?ntre rude si prieteni. Nasii cu stare de prin satele rom?nesti si de prin mahalalele t?rgurilor moldo-valahe tocmeau cu un an ?nainte celebre tarafuri de lautari tigani sau evrei si pe melosul fermecator al unei muzici lautaresti - care nu are nimic ?n comun cu mizeria muzicala numita manea - asezati pe un scaun ?n pridvorul casei primea finii care le sarutau m?na, le aduceau pasca si urari de an bun si sanatate. Acest ritual nescris, dar mai puternic ca Legea, tinea echilibrul social al comunitatilor rom?nesti, le asigura liantul ?mpotriva dezbinarii, le dadea ierarhia necesara unei bune functionari si tinea legatura cu traditiile si practicile mostenite din batr?ni. Din nefericire, aceasta institutie seculara, cu reguli nescrise, dar eficiente si respectate, a ajuns sub birocratia comunista o rusine nationala. Cumetreala a intoxicat corpul social si legaturi nevazute au sufocat o traditie ce reusise sa tina ?n picioare o societate zdruncinata de razboaie cu navalitori si vecini hrapareti. Pastile cumetrilor exista ?nca. Mai s?nt familii care pastreaza acest obicei si nu au sucombat ?n fata cumetriilor de interese si avantaje materiale.
    Pastele - ?nt?lnirea cu mormintele parintilor
    Pastele nu este doar ?nt?lnirea cu cei dragi de aici, ci si cu cei de dincolo, cu cei care au plecat cu speranta ca prin Inviere vor reveni alaturi de cei dragi. Este cel mai important moment din an c?nd copiii vin de la mii de km sa aprinda o lum?nare si sa aduca cozonac si oua rosii la capat?iul parintilor. Daca nu ar fi fost acest obicei, prinsi ?n nebunia unei vieti trepidante, nu am mai fi stiut ca undeva, mai departe sau mai aproape, avem pe cineva drag care asteapta sa venim cu o lum?nare. Exista zone ale tarii unde au loc adevarate pelerinaje la mormintele celor dragi. Daca evreii din toata lumea vin de Pastele iudaic la Zidul Pl?ngerii pentru a reface comuniunea cu istoria si religia poporului evreu, crestinii vin anual a doua zi de Paste la mormintele celor plecati pentru a fi, sufleteste, alaturi de cei care nu mai s?nt.
    Pastile la alte popoare

    Traditii si practici interesante exista si la celelalte popoare. ?n Occident cineva din familie ascunde oua prin curte pentru a fi descoperite de ceilalti membri ai familiei a doua zi, ?n mod particular de copii. ?n Bulgaria, bunica freaca obrajii celor mici cu primul ou ?nrosit pentru a le da forta de a rezista tot anul ?n fata bolilor. ?n unele tari se organizeaza concursuri de ciocnit oua. ?n SUA se organizeaza concursul rostogolirii oualelor, obicei european de altfel. C?stiga acela care rostogoleste oul pe cea mai lunga distanta fara sa-l sparga. De asemenea, ?ncondeiatul oualelor ?l ?nt?lnim si la celelalte popoare. ?n Franta, Elvetia, Austria chocolatierii produc de Paste oua de ciocolata. Tot ?n Occident, de Paste, la moda s?nt iepurasii de ciocolata si se ?mpodobesc arbustii ornamentali cu mici oua de ciocolata. Austriecii s?nt specialisti ?n imprimatul frunzelor pe oua. Practici si bucate deosebite se ?nt?lnesc la popoarele din Asia Mica.
    De la mielul bunicilor la iepurasul saxon
    Ca mai toate sarbatorile crestine, nici Pastile nu a scapat de mercantilismul comerciantilor. De la mielul de Paste al bunicilor
    s-a ajuns astazi la iepurasul care aduce oua si le ascunde pentru cei mici. Tot iepurasul aduce daruri copiilor de Paste. Pe toate obiectele care ?nsotesc ambalajele pascale, iepurasul este omniprezent. S-a mers p?na acolo cu publicitatea ?nc?t s-a ?ntiparit ?n memoria contemporanilor imaginea iepurasului de Sfintele Paste, desi acest firav animal nu are legaturi cu momentul pascal.
    ?n acelasi timp trebuie recunoscut ca iepurasul nu este o inovatie crestina de ultim moment. El a existat ?n cultul saxonilor fiind simbolul pam?ntesc al zeitei Eastre. Emigrantii germani l-au dus cu ei ?n America si americanii l-au botezat, l-au ?ncrestinat, devenind dintr-o data un simbol crestin. P?na aici nimic rau. Trist va fi c?nd iepurasul va ?nlocui ?n imaginarul copiilor traditiile crestine si ?n locul ?nvierii lui Hristos vom astepta pe iepuras. Deja prin scolile si liceele focsanene titlurile expozitiilor de Paste este "Happy Easter" si mai putin "Hristos a ?nviat", pentru ca acesta-i "trendul". Deocamdata este numai din ciocolata si pe copertele revistelor. Speram ca nu va ?nlocui mielul de pe mesele rom?nilor si crestinii vor continua sa se salute de Sfintele Paste cu "Hristos a ?nviat". Pur si simplu pentru ca Pastele este sarbatoarea ?nvierii din morti a Fiului lui Dumnezeu si nu sarbatoara iepurasului. De aceasta sf?nta sarbatoare "Ziarul de Vrancea" doreste cititorilor un Paste fericit si crestinescul "Hristos a ?nviat!". (Valentin MUSCA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri